Locuitorii din diverse cartiere ale municipiului Iași își exprimă deja nemulțumirea față de proliferarea țânțarilor, în ciuda faptului că ne aflăm abia la începutul lunii iunie. În parcuri, în jurul blocurilor și chiar în zonele centrale, aceste insecte devin o problemă semnificativă, mai ales în orele de seară, când oamenii se confruntă cu înțepături frecvente și disconfort considerabil.
„În seara de 8 mai, au fost efectuate acțiuni de dezinsecție pe o suprafață de 4.866 de hectare, de larvicidare pe 61 de hectare și tratamente împotriva căpușelor pe 34 de hectare. Alte acțiuni de dezinsecție au fost realizate pe 15, 22 și 29 mai, precum și pe 5 iunie”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Primăria Municipiului Iași.
Condițiile meteorologice din ultimele săptămâni, caracterizate prin temperaturi ridicate și precipitații frecvente, au creat un mediu propice pentru dezvoltarea larvelor de țânțari, conform specialiștilor în entomologie. Fără tratamente preventive, populația acestor insecte a crescut rapid, începând chiar din primăvară.
„Cu cât acționăm mai repede, cu atât este mai bine, deoarece în condiții de căldură, țânțarii se dezvoltă extrem de rapid. Nu trebuie să așteptăm venirea verii pentru a interveni”, a declarat entomologul Alex Pintiloaie din cadrul Stațiunii de Cercetare Agigea.
Când ar trebui să aibă loc tratamentele de dezinsecție
Specialistul afirmă că, în mod normal, campaniile de dezinsecție ar trebui să înceapă odată cu încălzirea vremii și apariția primelor insecte adulte. Primul tratament ar trebui aplicat în lunile aprilie-mai, când larvele de țânțari încep să se dezvolte activ. Tratamentele trebuie repetate la intervale regulate pentru a preveni reapariția masivă a insectelor.
„Referitor la substanțele utilizate, este recomandat să se intervină începând din primăvară, mai ales că în ultimii ani, primăvara a fost din ce în ce mai caldă. Larvele trăiesc în apă, așadar este esențial să se distrugă microhabitatele în care acestea se dezvoltă. Aceste substanțe afectează o gamă largă de insecte, nu doar țânțarii, iar utilizarea lor nu este benefică nici pentru oameni. Este necesar să se identifice metode mai naturale de combatere a țânțarilor, cum ar fi crearea unor zone-tampon cu vegetație în jurul surselor de apă, pentru a stimula combaterea naturală”, a explicat expertul.
Pericolele înțepăturii de țânțar
Pe lângă disconfortul evident, înțepăturile de țânțar nu prezintă un risc major pentru sănătate, cu excepția unor cazuri izolate. „În România, nu sunt frecvente problemele legate de bolile transmise de țânțari. De obicei, înțepăturile cauzează doar iritații locale și disconfort”, a subliniat Alex Pintiloaie.
În cazuri rare, țânțarii pot transmite boli precum virusul West Nile, encefalită sau alte infecții parazitare. De asemenea, înțepăturile pot provoca reacții alergice, mai ales la copii și la persoanele sensibile.
„Există puține cazuri de West Nile, majoritatea fiind la persoane care s-au întors din Africa. De asemenea, anumite specii de țânțari din Asia au ajuns în România prin apă stagnantă. Un exemplu este «țânțarul tigru», care este activ în timpul zilei, în condiții de căldură. Ţânțarii autohtoni sunt, în general, activi dimineața și seara”, a precizat expertul.
Până la implementarea tratamentelor de dezinsecție, este recomandat să purtăm haine cu mâneci lungi și să folosim spray-uri sau plante repelente împotriva insectelor. În locuințe, utilizarea plaselor de protecție și a aparatelor anti-țânțari poate fi de asemenea benefică.
„Hainele lungi sunt o alegere bună. De asemenea, spray-urile sunt utile, dar trebuie utilizate cu precauție, deoarece pot avea efecte negative asupra sănătății. Plantele aromatice, cum ar fi menta și busuiocul, sunt excelente repelente naturale”, a concluzionat acesta.
