Vizita premierului ungar, Viktor Orbán, în Transilvania, cu ocazia funeraliilor avocatului Előd Kincses, a depășit sfera unui simplu eveniment de comemorare. La Târgu Mureș, Orbán a expus un mesaj care ar putea influența echilibrul regional, subliniind dreptul comunităților maghiare din afara Ungariei de a-și păstra identitatea culturală și lingvistică.
În discursul său, premierul a criticat presiunile de asimilare și a pledat pentru autodeterminare, având un ton care, deși diplomatic, a fost văzut de analiști ca având implicații strategice. Orbán a reluat teme obișnuite în politica externă ungară, cum ar fi sprijinul pentru comunitățile maghiare din afară, autonomia culturală și dubla cetățenie, fiind perceput ca un instrument de influență în regiunile cu populație maghiară, în special în Ținutul Secuiesc.
Un raport al Institutului Robert Lansing, publicat recent, avertizează că mesajul lui Orbán ar putea semnala începutul unei strategii hibride menite să destabilizeze România și să afecteze coeziunea în NATO și UE. Acesta enumeră diverse tactici, inclusiv operațiuni de informare și sprijin politic pentru formațiuni pro-autonomie.
Ținutul Secuiesc, format din județele Harghita și Covasna, este adesea subliniat în discursul identitar maghiar. Finanțările și retorica autonomiei în această zonă sunt considerate sensibile, având în vedere contextul geopolitic actual, în care tensiunile dintre România și Ungaria pot fi exploatate de actori externi, cum ar fi Rusia.
Institutul recomandă măsuri proactive pentru a contracara aceste provocări, inclusiv politici incluzive și educație civică, alfabetizare media, monitorizarea fondurilor externe și o coordonare diplomatică mai bună.
În concluzie, mesajul lui Orbán a fost perceput nu doar ca o reafirmare a identității culturale maghiare, ci și ca un indiciu al unor posibile presiuni hibride. România trebuie să își mențină deschiderea pentru dialog, dar și să protejeze suveranitatea și stabilitatea internă.
