La Băile Tușnad, Viktor Orbán a susținut un discurs care a depășit limita unei simple prezentări politice, marcând Universitatea de Vară „Tusványos” ca un forum strategic pentru Budapesta. Aici, naționalismul cultural și geopolitica se împletesc, iar mesajele sale rezonează profund cu publicul. Orbán a subliniat ideea unei națiuni fără granițe, a unei ordini sociale bazate pe autoritate și a unei Europe în căutarea legitimității, dar a surprins printr-un gest de deschidere față de România.
În acest an, discursul său a inclus o apreciere pentru noul premier român, Ilie Bolojan, un semn de respect care sugerează o nouă dinamică în relațiile bilaterale. Orbán a caracterizat-o pe Bolojan drept un „politician serios”, ceea ce ar putea indica o posibilă reluare a dialogului între cele două națiuni, clarificând totodată că acest dialog va urma codurile stabilite de Budapesta.
„Deschiderea” lui Orbán nu este, totuși, o renunțare la agenda sa, ci o manevră tactică într-un context european complex, în care Ungaria caută alianțe. Relațiile româno-ungare, afectate de o tăcere prelungită, ar putea fi revitalizate nu din prietenie, ci din interese comune, cu Transilvania rămânând un simbol al influenței regionale.
Discursul a reiterat și ideea unei libertăți controlate, afirmând că în Ungaria, libertatea nu înseamnă drepturi nelimitate, ci responsabilitate socială. Această viziune, deși criticată de apărătorii drepturilor civile, rezonează cu un electorat care caută stabilitate.
Un moment controversat a fost menționarea lui Donald Trump, descris ca „liderul care a salvat lumea de un război mondial”, ceea ce reflectă o viziune geopolitică alternativă în care Orbán nu mai consideră UE și NATO ca fiind garanții ale păcii.
Universitatea de Vară de la Băile Tușnad a evoluat într-un instrument de influență regională. Evenimentul reunește figuri politice importante și contribuie la conturarea unei identități naționale articulate, având un impact semnificativ asupra dinamicii politice din Europa Centrală și de Est.
