Pe 12 iunie 2025, au fost efectuate măsurători ale salinității apelor în zona Sovata, concentrându-se pe pârâurile Corund, Sovata și râu Târnava Mică. Conductivitatea electrică a apei, care reflectă conținutul de săruri dizolvate, a fost un aspect central al acestor observații.
La intrarea în Ocna de Jos, temperatura apei pârâului Corund era de 18,5 grade Celsius, iar conductivitatea de 0,6 mS/cm, indicând un conținut de săruri de aproximativ 0,5 g/L, majoritar clorură de sodiu.
În aval de Praid, înainte de confluența cu Târnava Mică, pârâul Corund avea o conductivitate de 114 mS/cm la o temperatură de 16,7 grade Celsius, echivalând cu o salinitate de circa 82,6 g/L NaCl. Această valoare este de peste 165 de ori mai mare decât cea observată la Ocna de Jos, depășind de două ori salinitatea apei din Marea Neagră.
La Sovata, temperatura apei râului Târnava Mică era de 16,9 grade Celsius, cu o conductivitate de 24,8 mS/cm, ceea ce sugerează un conținut de sare de 18 g/L. La câțiva metri mai jos, pârâul Sovata și Târnava Mică se unesc, iar pârâul Sovata avea o conductivitate de 1,83 mS/cm și un conținut de sare de 1,4 g/L.
Observațiile au evidențiat o mortalitate piscicolă semnificativă, cu mai mulți pești morți, inclusiv specii ca porcușorul comun și mreana lui Petenyi. Un incident notabil a fost un cal care, după ce a încercat să bea apă din râu, a refuzat-o din cauza conținutului ridicat de sare.
Se speculează că pârâul Sovata contribuie la creșterea salinității din Târnava Mică, primind ape din Șanțul Sărat și izvorul Géra, cunoscut pentru concentrația sa mare de sare. Măsurătorile au arătat că debitul izvorului Géra a variat între 0,38 L/s și 0,46 L/s în perioade diferite.
În concluzie, pârâul Sovata nu a avut un impact semnificativ asupra creșterii salinității după accidentul minier de la Praid, iar rezultatele sugerează că valorile extrem de ridicate ale salinității din pârâul Corund și din Târnava Mică depășesc limitele admise pentru apa potabilă și afectează grav ecosistemele acvatice.
