România se confruntă cu o situație economică tot mai complicată, iar ultimele luni au evidențiat blocajele administrative din cadrul Guvernului. De la instalarea unui Guvern interimar, proiectele de investiții au fost afectate, iar fiecare schimbare la nivelul conducerii a dus la o stagnare semnificativă a activităților.
În prezent, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află într-un impas, cu facturi neplătite de peste 500 de milioane de euro, acumulându-se restanțe în ultimele trei luni. Această situație este alarmantă, având în vedere că PNRR-ul are un termen limită pentru utilizarea fondurilor până în 2026, iar plățile sunt legate de progresul lucrărilor.
Constructorii au început să facă presiuni asupra autorităților locale, solicitând fie suspendarea lucrărilor, fie reducerea ritmului de execuție. Ambele opțiuni sunt dăunătoare pentru România, care deja a pierdut 7 miliarde de euro și riscă să piardă și mai multe fonduri din PNRR.
Există o neconcordanță la nivel guvernamental, în care primarii și președinții consiliilor județene sunt îndemnați să își prioritizeze proiectele și să transfere fondurile de la programul "Anghel Saligny" către PNRR. Deși această abordare pare benefică în teorie, implementarea ei s-a dovedit a fi extrem de complicată, iar restanțele de trei luni evidențiază o criză în gestionarea fondurilor.
Primarii au solicitat clarificări privind situația PNRR-ului, dar au fost informați că volumul de muncă este prea mare pentru a fi gestionat eficient. În acest context, premierul Ilie Bolojan a menționat necesitatea concedierilor în Guvern, ceea ce a determinat funcționarii să lucreze sub o presiune constantă, temându-se de posibile schimbări în echipa guvernamentală.
