În România, protecția ursului brun a suferit modificări semnificative în ultimele decenii, cu scopul de a respecta standardele europene în materie de conservare. După aderarea țării la convenții internaționale în 1993 și 2007, statutul acestei specii a fost îmbunătățit constant.
Conform datelor oficiale, populația de urși bruni a crescut de la aproximativ 6.290 de indivizi între 2007 și 2012, la 6.825 în perioada 2013-2018. În 2022, Ministerul Mediului a raportat un număr total de 7.814 urși, iar estimările pentru 2025 indică o creștere la cel puțin 10.419 exemplare.
Extinderea arealului speciei este, de asemenea, notabilă. Dacă în 2022, urșii erau prezenți în 586 de fonduri cinegetice, se estimează că, în 2024-2025, acest număr va ajunge la 755, conform Ministerului Mediului.
Cu toate acestea, creșterea populației a adus și o serie de provocări. Între 2023 și 2025, au fost aprobate peste 5.200 de dosare de despăgubire pentru pagubele provocate de urși, iar numărul incidentelor rămâne considerabil mai mare. Bilanțul indică pierderi semnificative, inclusiv 6.275 de ovine și 2.661 de bovine, precum și distrugerea a aproape 3.000 de familii de albine.
Specialiștii subliniază importanța unui management sustenabil al speciei, care să asigure un echilibru între conservare și siguranța comunităților umane. Aceștia consideră că ursul brun joacă un rol crucial în menținerea sănătății ecosistemelor, având un impact pozitiv asupra altor specii.
România este recunoscută ca un exemplu de gestionare a marilor carnivore în Europa, datorită numărului mare de urși și diversității habitatelor. Este esențial ca coexistența dintre oameni și urși să fie menținută, iar autoritățile continuă să lucreze pentru a preveni conflictele și a proteja atât specia, cât și bunurile populației.
