Pe 24 iunie, România sărbătorește o zi plină de semnificație, în care se îmbină aspectele religioase și tradițiile populare. Această dată marchează Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, un moment important în calendarul ortodox, dar este și ocazia unei sărbători dedicate Sânzienelor, zânele benefice ale verii.
Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare proroc, este celebrat prin slujbe speciale în biserici. De asemenea, este o zi în care se obișnuiește să se ofere pomană în memoria celor decedați, credința populară susținând că „cerurile se deschid” și sufletele pot comunica mai ușor cu cei vii.
În tradiția populară, ziua de 24 iunie este cunoscută și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaice, o sărbătoare asociată cu fertilitatea și dragostea. Potrivit obiceiurilor, fetele tinere împletesc cununi din flori de sânziene, pe care le poartă sau le aruncă pe acoperișul casei. Se consideră că dacă florile rămân pe acoperiș, aceasta aduce noroc și o căsătorie în viitor, în timp ce căderea lor poate fi un semn de rău augur.
Noaptea de 23 spre 24 iunie este marcată de ritualuri, în care se aprind focuri și se dansează, iar dorințele legate de iubire sunt exprimate prin descântece. Aceasta este o noapte deosebit de puternică în folclorul românesc, dedicată magiei și iubirii.
Începând din 2013, 24 iunie este sărbătorită și ca Ziua Universală a Iei, o oportunitate de a celebra cămașa tradițională românească, simbol al identității culturale. Tot mai mulți români aleg să poarte ia în această zi, reafirmând astfel legătura cu patrimoniul național.
În concluzie, 24 iunie reprezintă un moment în care se împletesc sacralitatea religiei și misterul tradițiilor populare, oferind o oportunitate unică de a celebra bogăția culturală a României, printr-un spectacol vibrant de obiceiuri, culori și emoții.
