Pe 18 iunie, se sărbătorește Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură, o inițiativă menită să sublinieze importanța combaterii retoricii dăunătoare care promovează violența și diviziunea în societate.
Într-o lume din ce în ce mai conectată prin intermediul rețelelor sociale, discursul instigator la ură a devenit o problemă prevalentă, având un impact semnificativ asupra comunităților. De la lideri influenți care răspândesc mesaje pline de ură, până la platforme online care amplifică aceste voci, efectele sunt devastatoare.
Acest tip de discurs nu se limitează doar la cuvinte, ci poate duce la acte violente, discriminare și excludere. Recent, crizele globale precum pandemia, conflictele internaționale și migrarea au intensificat radicalizarea, iar grupuri extremiste profită de pe urma acestui climat de frică și neîncredere.
În Europa, comunitățile minoritare, cum ar fi cele evreiești și musulmane, au fost vizate de atacuri, în timp ce în anumite țări, comunitățile LGBTQ+ sunt stigmatizate prin retorica oficială. În România, discursul de ură devine din ce în ce mai normalizat, cu figuri publice care promovează mesaje de intoleranță sub diversi pretexti.
Discursul instigator la ură are consecințe serioase, deschizând calea către agresiune și divizare socială. Validarea publică a acestui tip de retorică transformă ura într-o normă, afectând grav coeziunea socială.
Problema este amplificată de algoritmii rețelelor sociale, care favorizează conținutul emoțional, inclusiv pe cel instigator la ură, generând un ciclu vicios. Această dinamică nu poate fi combătută prin interdicții simple; este nevoie de o abordare echilibrată care să includă reglementări clare și educație civică.
România se confruntă cu aceleași provocări, cu o creștere a manifestărilor xenofobe și rasiste atât în mediul online, cât și în cel politic. Campaniile electorale recente au fost marcate de retorica care asociază diversitatea cu amenințarea la adresa valorilor naționale.
Cu toate acestea, există inițiative pozitive, cum ar fi marșurile antidiscriminare și campaniile de conștientizare, care demonstrează că rezistența este posibilă. Este esențial să promovăm educația civică și alfabetizarea media pentru a combate discursul instigator la ură.
Fiecare dintre noi are un rol de jucat. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a reacționa la discursul de ură, de a construi un contra-discurs și de a solicita transparență din partea instituțiilor. Platformele sociale trebuie reglementate corespunzător pentru a preveni răspândirea urii sub pretextul libertății de exprimare.
În concluzie, cuvintele au puterea de a construi sau distruge. De Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură, să ne angajăm să folosim cuvintele cu înțelepciune și compasiune, contribuind astfel la o societate mai unită și mai incluzivă.
