În politica românească, există un tipar binecunoscut: atunci când un guvern își pierde majoritatea sau se pregătește să plece, se intensifică activitatea administrativă. Aceasta se traduce prin convocarea ședințelor, aprobarea memorandumurilor și semnarea contractelor de mare amploare, toate acestea fiind considerate urgente înainte ca miniștrii să își predau funcțiile.
Recent, guvernul interimar condus de Ilie Bolojan s-a confruntat cu acuzații din partea PSD, care a susținut că se încearcă aprobarea unor proiecte și finanțări de miliarde de euro. Social-democrații au ridicat semne de întrebare cu privire la alocările către ONG-uri și alte hotărâri de angajare a statului pe termen lung. Guvernul a respins aceste afirmații, argumentând că deciziile luate sunt necesare pentru funcționarea normală a statului și continuarea proiectelor europene.
Este legitim ca cetățenii să se întrebe de ce deciziile importante sunt luate în momentele de incertitudine politică. Conform Constituției, un guvern demis își păstrează funcția doar pentru administrarea treburilor publice, fără a adopta politici majore sau a angaja sume mari de bani pentru efecte pe termen lung.
Întrebarea care se ridică este: de ce aceste proiecte nu sunt promovate în timpul mandatului plin de legitimitate al guvernului? De ce devin priorități doar în ultimele zile? Această situație nu este nouă; de-a lungul timpului, fiecare guvern aflat la final de mandat a fost însoțit de controverse legate de contracte și angajamente financiare asumate pe ultima sută de metri, ceea ce generează neîncredere în rândul populației.
Problema nu este doar de natură juridică, ci și morală. Puterea implică responsabilitatea de a ști când să te oprești. Într-un context economic dificil, cu un deficit bugetar ridicat și stagnarea investițiilor private, orice decizie care implică sume mari de bani publici trebuie să fie justificată nu doar din punct de vedere legal, ci și din cel al legitimității politice și transparenței.
Într-o democrație sănătoasă, încrederea cetățenilor este esențială. Controversa legată de contractele și hotărârile adoptate în ultimele zile de mandat nu reflectă doar o luptă politică, ci afectează profund încrederea în instituții. Este oportun ca România să stabilească reguli clare: după demiterea unui guvern, acesta ar trebui să se concentreze exclusiv pe problemele curente, iar deciziile cu impact pe termen lung să fie lăsate noului executiv ales de Parlament.
Democrația nu se reduce la respectarea literei legii, ci implică și respectarea spiritului acesteia. Istoria va evalua guvernanții nu după numărul de semnături, ci după moștenirea lăsată în urmă. Încredere, stabilitate și respect pentru instituții sunt esențiale pentru viitorul României.
