Reprezentanții Asociației pentru Dezvoltarea și Implementarea Soluțiilor (ADIS) Gorj, alături de președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, au avut recent întâlniri cu oficiali guvernamentali, inclusiv cu Ministrul Mediului și al Economiei, pentru a discuta despre problema importului masiv de haine second-hand.
Un aspect îngrijorător este că multe dintre aceste articole de îmbrăcăminte sunt, de fapt, deșeuri textile, potrivit unui comunicat emis de ADIS Gorj. Directorul executiv al asociației, Luis Popa, a subliniat că întrebările legate de gestionarea acestor haine nu au primit răspunsuri satisfăcătoare, lăsând România vulnerabilă la acest flux de deșeuri.
În fiecare an, România primește zeci de mii de tone de textile uzate de sub eticheta „second-hand”, multe dintre ele fiind în stare proastă, inadmisibile pentru purtare. Fără soluții de reciclare adecvate, aceste deșeuri sunt adesea abandonate pe câmpuri sau arse, având un impact negativ asupra mediului.
Printre problemele semnalate se numără:
- Absenta infrastructurii naționale pentru reciclarea fibrelor textile.
- Importul de deșeuri mascat sub pretextul comerțului cu second-hand.
- Colectarea fără soluții finale de valorificare.
- Comerțul necontrolat pe piețe, fără respectarea standardelor sanitare.
În vederea soluționării acestor probleme, au fost formulate mai multe propuneri:
- Crearea urgentă a unor capacități industriale pentru reciclarea mecanică și chimică a textilelor.
- Implementarea unei trasabilități clare a textilelor uzate, de la import la valorificare.
- Licențierea strictă a operatorilor și raportarea anuală a cantităților gestionate.
- Obligația impusă importatorilor de a recicla un procent minim de haine în România.
- Aplicarea principiului răspunderii extinse, astfel încât importatorii să suporte costurile reciclării.
- Returnarea textilelor către țara de origine, pe cheltuiala importatorului, în lipsa unor soluții de valorificare.
ADIS Gorj a tras un semnal de alarmă, avertizând că, în absența unor măsuri imediate, România riscă să devină un depozit pentru textilele respinse din alte țări, suportând astfel costurile de depozitare și incinerare, ceea ce ar afecta atât mediul, cât și sănătatea populației.
