România se confruntă cu o întârziere semnificativă în pregătirea pieței muncii pentru era inteligenței artificiale, având cel mai scăzut nivel din regiune în acest domeniu. În ciuda acestui fapt, întreprinderile mici și mijlocii adoptă tehnologiile AI într-un ritm mai accelerat decât sugerează statisticile oficiale.
Un raport recent realizat de IMM România evidențiază necesitatea unor acțiuni urgente pentru a evita adâncirea decalajului față de alte țări europene. Conform analizei „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, România a obținut doar 52,5 puncte din 100, fiind depășită de vecini precum Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria, în timp ce Estonia conduce clasamentul cu 106,1 puncte.
Unul dintre cele mai slabe aspecte identificate în raport este inovația și adaptarea instituțională, unde România a obținut doar 20,5 puncte din cauza investițiilor limitate în cercetare și dezvoltare.
Utilizarea inteligenței artificiale în companiile românești cu peste 10 angajați a crescut de la 1,4% în 2021 la 5,2% în 2025. Totuși, acest ritm se aliniază cu media Uniunii Europene, ceea ce sugerează că diferența față de nivelul european nu s-a diminuat.
Un sondaj realizat pe un eșantion de 463 de IMM-uri a relevat că 66,1% dintre acestea utilizează deja un instrument bazat pe AI, un rezultat semnificativ mai mare comparativ cu datele oficiale.
Raportul subliniază, de asemenea, riscurile polarizării economice, cu companii digitalizate care avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și angajații din sectoare precum comerțul, transporturile sau HoReCa rămân în urmă. Această situație este amplificată de faptul că doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază, comparativ cu media de 60,4% a Uniunii Europene.
Florin Jianu, președintele IMM România, a subliniat că antreprenorii adoptă AI fără sprijin guvernamental și a solicitat implementarea unui program național de alfabetizare în AI, acordarea de vouchere pentru formarea angajaților și IMM-urilor, precum și programe de reconversie profesională pentru sectoare vulnerabile. De asemenea, este nevoie de pregătirea companiilor pentru a respecta reglementările din AI Act, ce vor intra în vigoare în perioada 2026–2027.
IMM România avertizează că următorii ani sunt cruciali pentru economia românească, iar modul în care va fi gestionată tranziția către inteligența artificială va influența semnificativ dezvoltarea țării și va determina dacă România va reuși să reducă decalajele față de restul Europei.
