Cea de-a cincea campanie de cercetare arheologică la situl preistoric din Hurezani, situat în comuna cu același nume din județul Gorj, a avut loc între 20 iulie și 21 august 2026. Activitățile au fost coordonate de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
În această rundă de cercetări, echipa s-a concentrat pe marginea nord-vestică a sitului, în apropierea unei râpe ce reprezintă un vechi curs de apă. Au fost investigate două suprafețe, fiecare cu dimensiunea de 7×5 metri, până la o adâncime medie de 0,80 metri.
Arheologii au observat că depunerile arheologice în această zonă sunt mai subțiri, având o grosime de aproximativ 0,45 metri. Acestea pot fi împărțite în două niveluri, pe baza complexelor de locuire, ambele datând din epoca mijlocie a bronzului, specifică culturii Verbicioara. Potrivit dr. Radu Băjenaru, responsabilul științific al proiectului, s-au identificat și câteva fragmente ceramice din prima epocă a fierului, dar și piese din secolele VI-VII d.Hr.
În total, au fost înregistrate 27 de complexe de locuire, majoritatea fiind gropi de diverse dimensiuni, predominant din epoca bronzului și sărace în materiale. Unele gropi mai mari, datând din secolele VI-VII d.Hr., au conținut resturi de construcții din chirpici, sugerând utilizarea acestei zone pentru depozitarea materialelor de construcție dezafectate.
O descoperire semnificativă este Complexul nr. 2, o groapă cu un diametru de circa 2 metri și o adâncime de 2,70 metri, considerată a fi o fântână săpată în perioada secolelor VI-VII d.Hr. Aceasta ar fi putut funcționa temporar, fără a fi identificată o structură internă de tip cofraj de lemn.
În total, cercetătorii au recuperat 444 de pachete cu materiale arheologice, incluzând obiecte din lut, piatră și o cantitate considerabilă de ceramică fragmentară.
Conform dr. Radu Băjenaru, descoperirile din campania din 2026 subliniază importanța acestui sit, care devine un reper nu doar pentru Oltenia, ci și pentru întreaga zonă carpato-balcanică în epoca metalelor. Aceasta subliniază necesitatea continuării cercetărilor în anii următori.
