România se află în așteptarea unei noi propuneri de curriculum pentru limba română, care a fost prezentată recent de Ministerul Educației și Cercetării. Această propunere vizează elevii de clasa a IX-a, dar nu include lucrări ale autorilor contemporani sau texte relevante pentru tineri, limitându-se la literatura din secolul al XIX-lea.
Editura Nemira a inițiat un experiment pentru a analiza posibilele efecte negative ale acestei programe, întrebându-se cum ar influența tinerii o curriculă care se concentrează pe trecut. În acest context, nemira a generat o clasă de A.I. formată din cinci tipuri diferite de elevi, reprezentând o diversitate similară cu cea întâlnită în școlile din România.
Profilurile elevilor includ: un olimpic, un sportiv, un sociabil, un elev retras dintr-un mediu vulnerabil și un elev obișnuit, fiecare având perspective unice asupra lecturii. După studierea materialelor, aceștia au fost intervievați pentru a evalua impactul programului asupra plăcerii de a citi, alfabetizării funcționale și gândirii critice.
Rezultatele experimentului au fost alarmante:
- 80% dintre elevi ar putea să-și piardă complet interesul pentru lectură, în special cei din medii defavorizate.
- 66% dintre elevi nu se regăsesc în textele studiate, simțindu-se alienați.
- 50% dintre aceștia ar avea dificultăți în a înțelege texte moderne, ceea ce ar putea conduce la analfabetism funcțional.
- 60% dintre elevi ar putea ajunge să creadă că literatura nu include femei, perpetuând stereotipuri de gen.
Editura Nemira solicită Ministerului Educației să revizuiască programul pentru a include autoare, literatură contemporană și texte care să rezoneze cu tinerii. De asemenea, a lansat o petiție pentru a aduna sprijin în această direcție.
Nemira subliniază că o programă care îndepărtează tinerii de lectură poate avea consecințe negative asupra gândirii critice și sentimentului de apartenență al acestora.
Înființată în 1991, editura Nemira este cunoscută pentru promovarea literaturii de calitate și sprijinirea tinerelor voci din România, punând accent pe plăcerea lecturii ca motor al educației și al schimbării sociale.
