În luna iulie a anului 1967, după încheierea examenelor de la Facultatea de Drept din București, un student a așteptat cu emoție sosirea savantului Henri Coandă. Acesta era așteptat cu mare interes de comunitatea științifică românească, iar studentul, impresionat de realizările lui, a cerut permisiunea portarului de a-l întâlni.
La scurt timp, un autoturism negru a oprit, iar din interior a ieșit Henri Coandă, salutându-l pe șofer și cerându-i să aducă o mapă uitată. Organizatorii întâlnirii l-au condus în aula facultății, iar evenimentul a fost difuzat de televiziunea națională, inclusiv discuțiile despre inovațiile sale în aviație.
Coandă a avut ocazia de a se întâlni cu alți oameni de știință români, care l-au admirat și respectat pentru contribuțiile sale. Activitatea sa a fost intens mediatizată, mai ales în perioada în care a petrecut timp în țară, unde a oferit interviuri și a lăudat realizările românilor.
De asemenea, publicistul Carol Roman a realizat interviuri cu laureați ai Premiului Nobel, iar Henri Coandă a contribuit cu un punct de vedere în prefața cărții sale, în care subliniază importanța tineretului și a îmbinării valorilor tradiționale cu inovația.
În scrierile sale, Coandă a evidențiat contribuțiile românilor în domeniul științei și culturii, menționând figuri celebre precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Nicolae Titulescu, care au influențat profund evoluția acestor domenii. El a subliniat că succesul în știință și cultură nu poate exista fără o fundație solidă de cunoștințe și valori morale transmise din generație în generație.
