Compostarea gunoiului de grajd este o tehnică esențială pentru maximizarea beneficiilor acestui material fertilizant natural. Procedura corectă de compostare implică două etape principale: compostarea aerobă, care se desfășoară în prezența oxigenului, și compostarea anaerobă, care are loc fără oxigen. Aceasta din urmă activează bacterii capabile să descompună materialele organice rămase după prima etapă.
Menținerea unei umidități optime în grămada de gunoi de grajd este crucială, deoarece aceasta ajută la creșterea temperaturii interne la peste 85 de grade Celsius, temperatura necesară pentru distrugerea semințelor de plante nedorite și a agenților patogeni. Monitorizarea temperaturii se poate realiza prin introducerea unei sonde simple, iar în cazul în care temperatura nu este suficient de ridicată, se poate adăuga apă, având grijă ca aceasta să nu provoace stagnări care ar putea asfixia microorganismele benefice.
Este important ca platforma de compostare să fie amplasată departe de locuințe, pentru a minimiza disconfortul cauzat de mirosuri. De asemenea, trebuie să existe măsuri de protecție a mediului, astfel încât să se evite poluarea surselor de apă. Amplasarea pe un teren ridicat, însoțită de șanțuri de colectare, va ajuta la prevenirea contaminării apelor subterane și a celor de suprafață.
Dimensiunile platformei de compostare sunt dictate de cantitatea de gunoi de grajd generat, iar normele specifice stipulează că pentru fiecare metru cub de gunoi, este necesară o suprafață de 0,5 până la 0,75 metri pătrați. De asemenea, este esențial ca depozitul să dispună de o bază impermeabilă și de un sistem de colectare a efluenților pentru a evita contaminarea mediului.
Forma platformei ar trebui să fie dreptunghiulară, iar dimensiunile să permită mutări repetate ale grămezii pentru a facilita compostarea. Aceste aspecte sunt cruciale pentru a asigura o gestionare eficientă a gunoiului de grajd și, în final, îmbunătățirea calității solului pentru culturile agricole.
