În județul Gorj, o porțiune semnificativă din fondul forestier va beneficia de un regim de protecție strictă, limitând intervențiile umane și lăsând natura să se dezvolte liber. Deși suprafața inițial propusă a fost redusă de aproape șase ori, autoritățile locale continuă să solicite modificări în anumite zone, cum ar fi Defileul Jiului, Padeș și Runcu.
După discuții între primării, Consiliul Județean, Romsilva și Ministerul Mediului, suprafața propusă pentru zonele de non-intervenție a fost semnificativ diminuată. În 2024, varianta inițială era de 162.208 hectare, iar în 2025 a fost redusă la 64.519 hectare. Propunerea actuală se ridică la 28.698 hectare, reprezentând aproximativ 5,1% din județ și 12,4% din pădurile sale.
Harta acoperă 25 de localități, cu cele mai mari suprafețe protejate în zona montană. Comuna Padeș are cea mai extinsă zonă, cu 15.641 hectare, urmată de Tismana cu 5.262 hectare. Alte localități notabile includ Bumbești-Jiu cu 4.003 hectare și Runcu cu 1.170 hectare. Suprafețe mai mici sunt în Crasna, Novaci, Peștișani, Baia de Fier, Mușetești și Polovragi, în timp ce în alte localități, cum ar fi Jupânești și Vladimir, zonele protejate sunt minime.
În ciuda acestei inițiative, președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, a semnalat preocupări legate de limitările impuse în Defileul Jiului, care ar putea afecta lucrările de întreținere a infrastructurii naționale. El a subliniat că protejarea naturii trebuie să fie în echilibru cu interesele comunităților locale.
Problemele de suprapunere cu infrastructura rutieră au fost de asemenea evidențiate, în special în comuna Padeș, unde zonele de protecție se întrepătrund cu DN 66A, afectând modernizarea acestui drum. Similar, zona Runcu a ridicat semne de întrebare privind extinderea unei suprafețe de protecție care ar putea compromite investiții în dezvoltarea turismului.
Protecția strictă implică restricționarea activităților economice, cum ar fi tăierile de arbori și lucrările de infrastructură, exceptând cazurile de urgență pentru siguranța publică. Proiectul Ministerului Mediului, care include 472 de zone la nivel național, este în consultare și reflectă angajamentele României în cadrul PNRR, cu riscuri de penalizare în cazul neîndeplinirii acestora.
