Centralele pe cărbune din Germania se apropie de o capacitate maximă de producție, estimându-se că, până la sfârșitul anului, se vor atinge niveluri record. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă în contextul renunțării la energia nucleară și creșterii prețurilor gazelor naturale, care au făcut cărbunele o opțiune mai accesibilă pentru producerea de energie electrică și termică.
Germania, cea mai mare piață energetică din Europa, a decis să revină la cărbune, în condițiile în care situația geopolitică din Rusia și Iran afectează grav piața gazelor. Comisia Europeană a solicitat statelor membre să găsească soluții pentru a reduce consumul de energie, având în vedere criza gazelor naturale ce se preconizează în perioada de iarnă.
România, pe de altă parte, își continuă strategia agresivă de reducere a utilizării cărbunelui, având cele mai ambițioase obiective din Uniunea Europeană. Aceasta își propune să înlocuiască centralele pe cărbune cu unități pe gaze naturale, fără a realiza, însă, progrese semnificative. De exemplu, la Complexul Energetic Oltenia, se discută despre investiții în centrale pe gaze, iar la Ișalnița s-a renunțat la un proiect similar.
Specialiștii estimează că, în următorii doi ani, cărbunele ar putea rămâne mai ieftin decât gazele, ceea ce face ca producția de energie din cărbune să fie o opțiune viabilă, chiar și în contextul angajamentelor de mediu din cadrul Green Deal-ului european.
În timp ce Germania își menține capacitățile de producție pe cărbune, România continuă să închidă centralele, în ciuda faptului că majoritatea energiei produse acum provine din cărbune. Iarna 2027-2028 ar putea aduce provocări majore în ceea ce privește asigurarea energiei, având în vedere creșterea prețurilor gazelor și lipsa infrastructurii de stocare.
Politicienii români, în loc să abordeze aceste probleme, par să ignore situația actuală. În timp ce Germania se reorientează spre cărbune, România continuă să rămână într-o stare de inactivitate, așteptând să se rezolve problemele energetice de la sine.
