Pe 16 aprilie 2025, au avut loc percheziții la sediul Gărzii de Mediu Gorj și la locuința comisarului-șef Gheorghe Sanda, care, în ciuda acestor evenimente, continuă să conducă instituția. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la standardele de integritate din administrația publică românească, sugerând o protecție inexplicabilă pentru cei implicați în controverse.
Conform informațiilor, procurorii din Târgu Jiu au desfășurat cinci percheziții, inclusiv la sediul Comisariatului Județean Gorj al Gărzii Naționale de Mediu. Se pare că au fost investigate și locuințele a doi comisari, iar în urma acestor acțiuni, au fost ridicate documente relevante pentru caz. Purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj a confirmat desfășurarea perchezițiilor în cadrul unei cauze penale, fără a oferi detalii suplimentare.
Surse din apropierea anchetei au dezvăluit că cei trei angajați ai Gărzii de Mediu sunt suspectați de delapidare și falsificare de înscrisuri. O angajată a raportat utilizarea necorespunzătoare a autoturismelor de serviciu, inclusiv în scopuri personale, iar pentru a acoperi aceste abuzuri, s-ar fi falsificat foile de parcurs.
Deși nu au fost prezentate acuzații oficiale, situația instituției de control ar trebui să impună o suspendare temporară a conducerii implicate, dar Gheorghe Sanda rămâne la conducere.
La o lună după percheziții, pe 28 mai 2025, Sanda a publicat declarația de avere pentru anul 2024, care evidențiază un patrimoniu considerabil. Acesta include două terenuri (unul agricol și unul intravilan) în Polovragi, trei imobile și cinci vehicule, inclusiv patru autoturisme. Venitul său anual provine în principal din salariul de la Garda de Mediu, estimat la aproximativ 110.000 lei, iar soția sa, angajată la Administrația Bazinală de Apă Jiu, a avut un salariu de peste 74.000 lei.
În plus, Gheorghe Sanda a obținut subvenții APIA și indemnizații în diverse funcții, întărind imaginea unei persoane cu resurse financiare substanțiale.
Ironia situației este că Garda de Mediu, responsabilă cu aplicarea legii, este condusă de cineva aflat sub suspiciune. Păstrarea acestuia în funcție reflectă nu doar slăbiciunile sistemului de sancționare, ci și o toleranță față de comportamentele neetice în rândul funcționarilor publici. Astfel, încrederea cetățenilor în instituțiile statului rămâne compromisă.
