În fiecare an, pe 30 noiembrie, credincioșii sărbătoresc Sfântul Apostol Andrei, considerat primul apostol chemat de Iisus Hristos și ocrotitorul României. Această zi coincide cu Duminica a 30-a după Rusalii și marchează începutul Postului Crăciunului, oferind dezlegare la pește.
Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, în apropierea lacului Ghenizaret din Galileea, și a fost fratele lui Simon Petru. Înainte de a deveni apostol, el a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. După botezul lui Iisus, Andrei l-a urmat pe acesta, anunțându-și fratele Petru despre descoperirea lui Mesia.
Se crede că Andrei a propovăduit creștinismul în diverse regiuni, inclusiv în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră, unde a creștinat geto-dacii, romanii și grecii. Conform tradiției, el a locuit o perioadă într-o peșteră din Dobrogea și a fost răstignit în Patras, Grecia, pe o cruce în formă de „X”, cunoscută sub numele de „Crucea Sfântului Andrei”.
În anul 1995, Biserica Ortodoxă Română a declarat ziua de 30 noiembrie ca sărbătoare națională, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost recunoscut oficial ca ocrotitor al României. Tradițiile populare spun că în ajunul sărbătorii, granița dintre lumea celor vii și a morților se deschide, iar sufletele adormiților revin pe pământ.
În noaptea de Sfântul Andrei, se crede că animalele pot „vorbi”, dar acest lucru este considerat un semn rău. Ca măsură de protecție, oamenii plasau împletituri de usturoi pe uși pentru a se apăra de spiritele rele. De asemenea, fetele care doresc să își întâlnească ursitul au ritualuri specifice, cum ar fi să stea între două oglinzi la miezul nopții.
În dimineața zilei de Sfântul Andrei, credincioșii participă la slujbe religioase și dau de pomană pentru sufletele celor plecați. În această zi, femeile și bărbații au interdicții în ceea ce privește munca, iar gospodarii au obiceiul de a pune grâu la încolțit pentru a prezice recolta de anul următor.
De asemenea, se aduc crenguțe de vișin în apă, iar dacă acestea înfloresc până de Crăciun, este un semn de prosperitate. Tot în această zi se creează un „calendar” din coji de ceapă, care arată prognoza vremii pentru lunile următoare.
