În Oltenia, frumusețea naturală a izvoarelor gorjene este captivantă, cu numeroase izbucuri ce ies din peretele muntelui, mai ales pe traseul dintre Pocruia și Costeni. Aceste fenomene naturale, cunoscute de localnici sub numele de „bolboroase” sau „fierbători de nisip”, au fascinat generații întregi.
Tradițiile legate de aceste izvoare au fost documentate de Ion Conea în urmă cu peste nouă decenii, inclusiv un obicei uitat din vremuri străvechi: „vânătoarea de păstrăvi”. Mulți localnici continuă să aprecieze apa din aceste izvoare, considerând-o specială, ceea ce m-a determinat să revin în acest loc pitoresc.
Cuvântul Izvarna sugerează zgomotul apei la ieșirea din stânci, iar abundența izvoarelor în această zonă este remarcabilă. Fenomenele acvatice sunt descrise de Conea ca având un „cântec al bucuriei”, cu izvoare ce „fierb” și „vuiesc” la suprafață.
Orlea, una dintre cele mai frumoase ape din regiune, este renumită și pentru păstrăvii săi. Vânătorii de păstrăvi din trecut foloseau unelte speciale, precum „ostria” și „văpăii”, pentru a prinde pește în mod tradițional. Astăzi, aceste metode sunt uitate, iar tehnologia modernă a înlocuit vechile practici.
În ciuda schimbărilor, frumusețea naturală a zonei rămâne. Există potențial pentru dezvoltarea unor proiecte ecoturistice care să transforme această regiune într-un adevărat paradis natural. Vizitatorii sunt invitați să experimenteze apa din izvoare și să se bucure de liniștea locurilor, ascultând sunetul bolboroselilor și observând mișcarea apei.
Conform hidrologilor, izvoarele din această zonă sunt alimentate de apă din Retezatul Mic, ceea ce le conferă o importanță deosebită. Această străpungere hidrologică este considerată cea mai lungă la nivel național, consolidând reputația acestor izvoare ca fiind un veritabil izvor de viață și energie.
