În contextul actual al energiei pe cărbune în România, Ministerul Energiei, condus de Bogdan Gruia Ivan, a fost criticat pentru lipsa de reacție la provocările aduse de organizațiile non-guvernamentale și specialiști în politici energetice. Aceștia din urmă avertizează asupra efectelor negative pe care producția de energie din cărbune le are asupra comunităților din județele Olteniei, care depind în mare măsură de Complexul Energetic Oltenia (CEO).
Un astfel de expert, Alexandru Ciocan de la Energy Policy Group, a subliniat că menținerea centralelor pe cărbune frânează tranziția către un sistem energetic sustenabil. În opinia sa, securitatea energetică nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe capacitățile de producție tradițională, ci și pe adaptarea rapidă la noile tehnologii și surse regenerabile.
Ciocan a menționat că, în prezent, costurile ridicate de operare și obligațiile privind certificatele de emisii de CO2 fac centralele pe cărbune nerentabile, CEO supraviețuind doar datorită subvențiilor guvernamentale. De exemplu, au fost necesare împrumuturi mari pentru a acoperi aceste cheltuieli, inclusiv sume considerabile începând din 2014.
Reacțiile la aceste declarații nu s-au lăsat așteptate. Laurențiu Ciurel, fost director al CEO, a criticat opinia lui Ciocan, subliniind că un expert care nu a avut experiența directă a operării unei centrale nu poate avea o viziune corectă asupra problemelor reale din industrie. A adăugat că taxele impuse de Uniunea Europeană complică și mai mult situația financiară a companiilor de energie.
Rodica Sturzu, o pensionară din Gorj cu o familie de mineri, a reacționat vehement la comentariile lui Ciocan, acuzând organizațiile care promovează protecția mediului că pun în pericol locurile de muncă și independența energetică a României. Sturzu a subliniat impactul devastator pe care aceste politici l-au avut asupra comunităților miniere.
