Anevrismul cerebral este o dilatare anormală a unei artere din creier, care poate rămâne asimptomatic pentru o lungă perioadă. Această afecțiune apare atunci când peretele arterial se slăbește, provocând o umflătură care poate deveni periculoasă prin riscul de ruptură.
Factorii care contribuie la dezvoltarea anevrismului includ predispoziția genetică, hipertensiunea arterială și obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul. Adesea, anevrismele sunt descoperite accidental, în urma unor examinări pentru alte probleme de sănătate.
Tipuri de anevrisme: Medicii clasifică anevrismele în funcție de formă și dimensiune. Cele mai comune tipuri sunt:
- Anevrisme saculare (saciforme): au forma unei bulbe pe peretele arterial.
- Anevrisme fusiforme: se prezintă ca o dilatație alungită.
- Anevrisme micotice sau posttraumatice: apar rar și sunt legate de infecții sau traume craniene.
Anevrismul poate fi mic, mare sau gigant, iar riscurile asociate cu ruptură variază în funcție de dimensiune și tip.
Simptomele anevrismului cerebral sunt adesea absente până la o eventuală ruptură. În cazul anevrismelor intacte, pot apărea dureri de cap severe, probleme de vedere, slăbiciune pe o parte a feței sau durere oculară. Dacă anevrismul se rupe, simptomele includ o durere de cap extremă, greață, confuzie și pierderi de conștiență.
Diagnosticul rapid este esențial pentru a evita complicațiile grave. Investigațiile utilizate includ tomografia computerizată, RMN și angiografia cerebrală. Tratamentul poate fi chirurgical sau endovascular, în funcție de situația pacientului.
Prevenția joacă un rol crucial, iar adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscurile. Este recomandat să se controleze tensiunea arterială, să se renunțe la fumat și să se limiteze consumul de alcool. Consulturile medicale regulate sunt esențiale, mai ales pentru persoanele cu istoric familial de anevrism.
