Există o preocupare constantă privind modul în care copiii politicienilor din România obțin poziții influente în diverse instituții, în timp ce tinerii excelenți din mediul educațional nu beneficiază de aceleași oportunități. Această situație a generat întrebări despre meritocrație și nepotism în rândul administrației publice.
O analiză recentă a scos la iveală numele unor tineri care au ajuns în funcții cheie, având părinți cu statut înalt:
- Fiul fostului premier Viorica Dăncilă este consilier la Curtea de Conturi.
- Fiica lui Florin Iordache lucrează la Cancelaria Băncii Naționale, având experiență anterioară în Ministerul Afacerilor Externe.
- Fiul vitreg al lui Teodor Meleșcanu ocupă funcția de consul la Strasbourg.
- Fiica lui Nicolae Bădălău este Director de Conformare la Aeroportul Otopeni.
- Fiica lui Petre Daea activează în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
- Fiul lui Daniel Barbu este consul la Edinburgh.
- Fiica lui Adrian Țuțuianu lucrează ca consilier juridic la Primăria Capitalei.
- Fiul lui Dumitru Buzatu este secretar de stat, având competențe lingvistice apreciate.
- Fiica senatoarei Emilia Arcan deține funcția de vicepreședinte la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
- Fiul lui Tudorel Toader este asistent universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, deși angajările dintre rude sunt interzise prin codul de etică.
Alte exemple includ fiica lui Mircea Cosma, care este deputat PSD, și fiul lui Ionel Arsene, care activează în ministerul Tineretului și Sportului. Această tendință se extinde și în diplomație, având consulii și diplomații care au legături familiare puternice. De exemplu, fiul fostului ministru Victor Paul Dobre este referent la Consulatul României din Chicago, iar fiul lui Ilie Grădinar este ambasador în Danemarca.
Aceste informații subliniază o realitate complexă, în care nepotismul este un subiect dezbătut public. Lista prezentată nu este exhaustivă și reflectă doar o parte din cazurile disponibile în sursele publice. E important de menționat că nu toate aceste situații sunt neapărat ilegale, dar ele ridică semne de întrebare cu privire la echitatea în sistemul de angajare din instituțiile publice.
