13 martie 2013: Jorge Bergoglio devine Francisc
La prima sa apariție publică, Jorge Bergoglio îmbracă o sutană albă, simplă, fără ornamente. Papa, descris ca „venit de la capătul lumii”, le cere zecilor de mii de credincioși adunați în Piața Sf. Petru să se roage pentru el, înclinându-se, și marchează instantaneu o schimbare de stil.
28 martie 2013: Spală picioarele deținuților
La câteva zile după alegerea sa, Papa creează o surpriză la slujba din Joia Sfântă, desfășurată într-un centru penitenciar din Roma. Rupe cu tradiția și spală picioarele a 12 tineri deținuți, incluzând două fete, o creștină și o musulmană, marcând o premieră.
8 iulie 2013: Prima vizită la Lampedusa și migranți
Papa surprinde pe toată lumea alegând să viziteze insulița Lampedusa, situată în largul coastelor tunisiene, simbol al sosirii masive a migranților. Dintr-un vapor, aruncă o jerbă de flori albe în Marea Mediterană și se reculege, pledând neîncetat pentru refugiații care fug de război și sărăcie.
22 decembrie 2014: Cele 15 boli ale Curiei
În cadrul urărilor adresate Curiei romane, Papa prezintă o listă cu 15 rele care, în opinia sa, afectează clerul de rang înalt. În fața înalților prelați, el evocă „Alzheimerul spiritual”, rivalitatea, lăudăroșenia, „terorismul trăncănelilor” și „exhibiționismul mundan”. Reforma Curiei a fost una dintre prioritățile lui Francisc, un pastor de teren care nu a avut niciodată o apreciere pentru cercurile închise ale birocrației vaticane.
12 februarie 2016: Strângere de mână istorică cu Patriarhul Chiril
Aceasta a fost prima întâlnire între principalii doi lideri ai creștinilor din Orient și Occident de la Marea Schismă din 1054. Totuși, războiul din Ucraina, început în februarie 2022, a răcit semnificativ relațiile cu patriarhul ortodox rus, un susținător fervent al lui Vladimir Putin.
27 martie 2020: Singur în fața pandemiei
În plină pandemie de COVID-19, care afectează Italia, Papa oferă o binecuvântare „Urbri et Orbi” într-o Piață Sf. Petru complet goală din cauza izolării, sub ploaie. Imaginea unui Papă solitar devine un simbol al crizei sanitare care a golit străzile și piețele din întreaga lume.
6 martie 2021: Față în față cu islamul șiit din Irak
Într-o vizită în Irak, cu măsuri de securitate riguroase, Papa se întâlnește în privat cu ayatollahul Ali Sistani, una dintre principalele autorități ale islamului șiit. Prin numeroasele sale vizite în țări majoritar musulmane, Francisc își multiplică gestul de a întinde mâna „fraților și surorilor”. În 2019, a semnat un document de fraternitate umană cu imamul de la Al-Azhar, cea mai înaltă autoritate a islamului sunnit.
iulie 2022: Cerere de iertare istorică Canadei
În cadrul unui „pelerinaj de penitență” în Canada, Papa cere iertare pentru rolul Bisericii în violențele la care au fost supuși autohtonii în pensionatele de copii amerindieni, soldate cu cel puțin 6.000 de morți între sfârșitul secolului al XIX-lea și anii '90. El multiplică gesturile simbolice, îmbrățișând supraviețuitori și purtând podoabe de cap tradiționale.
8 decembrie 2022: Lacrimi pentru Ucraina
La Imaculata Concepție, în Piața Spaniei din Roma, Papa nu reușește să-și rețină lacrimile evocând „Ucraina martirizată”, la zece luni după invazia trupelor ruse. Citindu-și discursul în picioare, el se oprește, puternic emoționat, și rămâne tăcut o vreme, tremurând, înainte de a-și relua lectura în aplauzele mulțimii.
5 ianuarie 2023: Binecuvântează sicriul lui Benedict al XVI-lea
Lângă o Bazilică Sf. Petru acoperită de ceață, Papa prezidează slujba funerară a Papei Emerit Benedict al XVI-lea, decedat la vârsta de 95 de ani, marcând sfârșitul unei coabitări fără precedent a doi bărbați îmbrăcați în alb. Teologul german, care s-a retras la o mănăstire în grădina Vaticanului, l-a umbrit pe succesorul său, inspirând chiar și Hollywoodul, care a realizat filmul „Cei doi Papi”.
