Un recent studiu realizat de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene and Tropical Medicine a evidențiat impactul devastator al valului de căldură din Europa de Vest, care a avut loc în perioada de 10 zile încheiată pe 2 iulie. Aceasta a fost caracterizată prin temperaturi ce au depășit 40 de grade Celsius în anumite regiuni, provocând nu doar disconfort, ci și un număr semnificativ de decese.
Estimările arată că aproximativ 2.300 de persoane au murit din cauze legate de căldură, dintre care 1.500 de decese sunt atribuite schimbărilor climatice, care au amplificat severitatea fenomenului. Dr. Ben Clarke, cercetător principal în cadrul studiului, a subliniat că schimbările climatice au contribuit la creșterea temperaturii, făcând astfel aceste condiții meteorologice mult mai periculoase.
Studiul a inclus analiza a 12 orașe europene, precum Barcelona, Madrid, Londra și Milano, unde s-au înregistrat creșteri ale temperaturilor cu până la 4 grade Celsius, comparativ cu normele anterioare. Utilizând metode epidemiologice avansate, cercetătorii au estimat decesele cauzate de căldură, luând în considerare și persoanele cu afecțiuni medicale preexistente care au fost afectate de temperaturile extreme.
De asemenea, cercetătorii au evidențiat că multe dintre decesele legate de căldură nu sunt raportate oficial, complicând astfel evaluarea impactului acestor fenomene. În contextul schimbărilor climatice, luna iunie din acest an a fost declarată cea mai călduroasă din istorie în Europa de Vest, ceea ce sugerează o tendință alarmantă de intensificare a valurilor de căldură.
Conform raportului Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, luna iunie a fost a treia cea mai caldă lună iunie înregistrată la nivel global. Această tendință de creștere a temperaturilor medii, îmbinată cu emisiile crescute de gaze cu efect de seră, face ca valurile de căldură să devină mai frecvente și mai severe, afectând un număr tot mai mare de oameni.
