Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a avansat ideea extinderii capacității Bruxelles-ului de a împrumuta capital de la investitori internaționali, în cadrul unei propuneri de buget pe șapte ani, prezentate recent.
Potrivit planului, datoriile comune ale Uniunii Europene ar urma să fie utilizate pentru sprijinirea eforturilor de război ale Ucrainei, gestionarea crizelor neprevăzute și efectuarea unor plăți specifice către statele membre. Totuși, acest demers nu este lipsit de controverse.
Țările din nordul Europei, cum ar fi Germania și Țările de Jos, s-au arătat reticente față de această inițiativă, temându-se că datoria comună ar putea reprezenta o amenințare pentru stabilitatea proiectului european. Ministrul german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a subliniat că nu se pot accepta programe finanțate prin împrumuturi.
Opoziția acerbă a acestor țări a menținut datoria comună în afara discuțiilor până în 2020, când statele membre au acceptat cu reluctanță să acorde Bruxelles-ului puterea de a emite obligațiuni, în special pentru a face față impactului economic al pandemiei de COVID-19.
Comisia Europeană consideră că noua propunere ar putea reduce dependența bugetului de contribuțiile statelor reticente, oferind totodată o oportunitate pentru întărirea integrării europene prin crearea unui organism supranațional care să dispună de propriile resurse financiare.
Împrumuturile comune sunt văzute cu interes de către țări cu datorii mari, precum Italia și Franța, deoarece acestea oferă condiții mai favorabile comparativ cu împrumuturile individuale. Totuși, țările frugale sunt preocupate de responsabilitatea colectivă în cazul în care o țară ar intra în incapacitate de plată.
Propunerea de buget prevede că statele membre pot solicita împrumuturi cu obligația de a le rambursa, în special dacă cheltuielile depășesc bugetul inițial. Deși această idee este contestată, susținătorii ei afirmă că nu există un precedent în istoria Uniunii Europene pentru neplata unui împrumut.
Comisia ar putea, de asemenea, să ofere până la 395 de miliarde de euro sub formă de credite ieftine pentru țările afectate de crize neașteptate, dar acest lucru necesită aprobarea capitalelor naționale și a Parlamentului European.
În prezent, piețele financiare tratează datoria comună a UE similar cu cea a organizațiilor internaționale, dar Comisia își dorește ca aceasta să fie considerată ca obligațiuni guvernamentale, ceea ce ar putea reduce costurile de împrumut și ar atrage investiții masive.
