În România, candidatul de extremă dreapta ocupă prima poziție în turul doi al alegerilor prezidențiale, în timp ce în Polonia, unde votul din primul tur este extrem de polarizat, un liberal, un conservator și un candidat de extremă dreapta se luptă pentru a deveni președinte. În Portugalia, care organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni de la ultimul vot, statu-quo-ul pare să se mențină.
Cel mai important vot din istoria postcomunistă a României
În România, votul inițial de anul trecut la prezidențiale a fost anulat, iar câștigătorul surpriză al primului tur, un candidat de extremă dreapta, a fost exclus din noua cursă electorală, pe fondul unor îngrijorări generale cu privire la interferența Rusiei și la diverse nereguli. Așadar, votul de duminică reprezintă al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidențial în doar șase luni.
Alegeri 2025
George Simion a stârnit tensiuni și în Polonia: „O rușine. Nawrocki și-a adus asistenți din România, oameni ca Simion.”
În ceea ce privește alegerile prezidențiale din 2025, Traian Băsescu a comentat despre George Simion, afirmând: „Este un caraghios care apare oriunde nu este chemat.”
George Simion, în vârstă de 38 de ani, purtând șepci MAGA, promovează un program social conservator și vizează „melonizarea” Europei, dorind să oprească ajutorul militar pentru Ucraina. El a câștigat confortabil primul tur cu 41% din voturi, aproape dublu față de scorul rivalului său.
Al doilea clasat, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, în vârstă de 55 de ani, a caracterizat turul doi ca o luptă între „o direcție pro-occidentală și una anti-occidentală pentru România.” Sondajele de opinie indică o apropiere a diferenței dintre cei doi candidați, unul dintre sondaje punându-i la egalitate.
Profitând de un val de frustrare a alegătorilor față de partidele tradiționale din România, Simion a promis că, în cazul unei victorii, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, câștigătorul votului anulat din noiembrie anul trecut.
Înfrângerea candidatului coaliției social-democrate-liberale aflate la putere a dus la demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu și la prăbușirea de facto a guvernului, ceea ce impune formarea unei noi coaliții.
Analiștii avertizează că o victorie a lui Simion ar putea îndrepta țara brusc spre dreapta. Un acord de colaborare între partidul AUR al lui Simion, al doilea ca mărime din parlament, și social-democrații lui Ciolacu este văzut ca o posibilitate post-vot, la fel ca și alegerile anticipate.
Scrutinul este urmărit cu atenție de UE, care se teme de apariția unui alt perturbator în regiune, alături de Ungaria și Slovacia. De asemenea, naționaliștii, inclusiv cei din Washington, sunt interesați de vot, acuzând Bucureștiul de călcarea în picioare a democrației după anularea votului inițial și interzicerea lui Georgescu de a candida la reluarea scrutinului.
Președintele României are un rol semi-executiv, dar cu prerogative considerabile în politica externă, securitatea națională, cheltuielile de apărare și numirile din justiție. El reprezintă țara, membră NATO, pe scena internațională și poate exercita dreptul de veto la voturi importante în cadrul UE.
Miză importantă și în Polonia
De asemenea, o miză importantă se află și în Polonia, cel puțin pentru guvernul lui Donald Tusk. Votul de duminică va restrânge lista candidaților la funcția de președinte al țării, un rol ce implică influență asupra politicii externe și de apărare, precum și puterea de veto asupra legislației adoptate de parlament.
Din 2023, țara este guvernată de Coaliția Civică (KO) a lui Tusk, o alianță ideologică diversă și fragilă din punct de vedere politic a partidelor pro-democratice. Promisiunea sa centrală a fost de a inversa schimbările controversate și expansive operate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului național-populist Lege și Justiție (PiS).
Cu toate acestea, capacitatea guvernului de a respecta aceste promisiuni a fost limitată de dreptul de veto al președintelui, funcție deținută din 2015 de Andrzej Duda, un aliat politic apropiat al administrației destituite și un susținător ferm al lui Donald Trump.
Câștigarea cursei prezidențiale ar consolida poziția guvernului și l-ar putea ajuta să își îndeplinească unele dintre promisiunile liberale privind chestiuni sociale, cum ar fi avortul și drepturile LGBTQ+.
Aflat în mod constant în fruntea sondajelor, Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varșoviei, în vârstă de 53 de ani, membru de rang înalt al Coaliției Civice, este candidatul favorit. Principalul său rival este un conservator în vârstă de 42 de ani, Karol Nawrocki, care oficial este independent, dar beneficiază de sprijinul PiS.
Trzaskowski și Nawrocki sunt aproape siguri că vor câștiga primele două poziții și vor merge la un tur de scrutin decisiv pe 1 iunie. Sławomir Mentzen, un lider al partidului de extremă dreapta Confederația, este candidatul outsider. Deși a concurat pe scurt cu Nawrocki pentru locul al doilea, figura sa s-a estompat în ultima lună. El se prezintă ca un purtător de cuvânt al unei generații tinere dezamăgite de politica tradițională, promovând dereglementarea radicală și reduceri de taxe.
Ce se întâmplă în Portugalia?
În Portugalia, în schimb, se așteaptă mai puține focuri de artificii. Portugalia se îndreaptă spre urne pentru a treia oară în ultimii trei ani pentru alegeri generale anticipate. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declanșat votul de duminică ca răspuns la dubiile tot mai mari în legătură cu activitățile de afaceri ale familiei sale.
Montenegro, liderul platformei Alianța Democratică (AD), care guvernează Portugalia de la victoria sa la limită în alegerile de anul trecut, a fost supus unei anchete intense în legătură cu o firmă de consultanță în domeniul protecției datelor pe care a înființat-o în 2021 și pe care a transferat-o soției și fiilor săi în anul următor. Confruntat cu suspiciuni de posibile conflicte de interese, el a organizat un vot de încredere în administrația sa în martie, afirmând că dorește să pună capăt atmosferei de insinuări și intrigi. Totuși, a pierdut votul în parlament, ceea ce a dus la convocarea de noi alegeri.
Sondajele recente sugerează un rezultat similar cu cel de anul trecut, cu aproximativ 33% pentru AD, 26% pentru Partidul Socialist (PS) din opoziție și 17% pentru partidul de extremă dreapta Chega. Se pare că Montenegro nu va avea din nou o majoritate, chiar dacă va ajunge la un acord cu micul partid Inițiativa Liberală, cotat la 6%, și va avea dificultăți în a guverna, mai ales dacă PS își va pune în aplicare amenințările de a se opune agendei sale legislative.
Deși Montenegro a menținut o interdicție generală de a încheia acorduri cu Chega, guvernul său a fost acuzat că a făcut pe plac extremei drepte, după ce a anunțat expulzarea a 18.000 de migranți ilegali în timpul campaniei electorale. De asemenea, s-a speculat că partidul social-democrat al lui Montenegro l-ar putea înlocui cu o persoană mai deschisă colaborării cu Chega, în cazul în care acesta nu reușește să câștige duminică.
