În cadrul unei conferințe de presă susținute după o ședință de guvern, ministrul spaniol a subliniat „efortul consistent” al guvernului condus de premierul Pedro Sanchez, menționând angajamentul Spaniei de a aloca 2% din PIB pentru apărare.
De asemenea, a reiterat angajamentul Spaniei în cadrul Alianței prin desfășurarea a aproximativ 2.300 de militari pe flancul estic, inclusiv trupele spaniole din România și Slovacia.
Ministrul a asigurat că, la următorul summit, Spania va evidenția amenințările provenite și din flancul sudic, chiar dacă acestea diferă de cele din partea estică.
Summitul NATO, programat pentru 24 și 25 iunie la Haga, va aduce așteptări că statele membre vor crește angajamentele referitoare la bugetele destinate apărării.
Președintele american Donald Trump a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele de apărare la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2%, pe care niciunul dintre cele 32 de state membre ale Alianței nu l-a atins.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a sugerat anterior statelor membre să crească cheltuielile militare prin reducerea fondurilor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a propus recent ca liderii acestor state să accepte o creștere a bugetelor de apărare la 5% din PIB. Această sumă ar fi împărțită în 3,5% din PIB pentru apărare și 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, cum ar fi infrastructura.
Rutte a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele de apărare până la 2% din PIB într-un interval de 10 ani, obiectivul actual este ca statele membre să se angajeze la „planuri anuale” care să asigure creșterea bugetelor de apărare, pentru a atinge noul țel de 5%.
Secretarul general al NATO a afirmat că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare și a îndemnat liderii statelor membre să comunice acest lucru cetățenilor lor. „De aceea suntem politicieni, pentru a le prezenta faptele și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, dar peste trei, patru sau cinci ani, cu siguranță vom fi amenințați”, a concluzionat Mark Rutte.
