În cadrul unei întâlniri recente, aliații NATO au stabilit un nou obiectiv ambițios de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Această sumă include 3,5% pentru cheltuieli militare directe, cum ar fi achiziția de arme și menținerea trupelor, și 1,5% pentru investiții legate de securitate, precum securitatea cibernetică.
Spania, reprezentată de premierul Pedro Sánchez, a subliniat că țara ar trebui să își mențină contribuția la 2,1% din PIB pentru a acoperi personalul, echipamentele și infrastructura necesare. Această poziție a fost contestată de prim-ministrul olandez Mark Rutte, care a declarat că este improbabil ca Spania să respecte acest obiectiv fără o creștere a cheltuielilor.
Rutte a afirmat că NATO nu permite excepții și că toate țările vor fi evaluate periodic în ceea ce privește progresul în atingerea obiectivelor de apărare. De asemenea, a menționat că o revizuire va avea loc în 2029 pentru a evalua realizările fiecărei națiuni.
Respingerea Spaniei a obiectivului de 5% a generat reacții din partea altor state cu bugete de apărare mai reduse. Belgia, de exemplu, a solicitat o flexibilitate maximă pentru a se conforma cerințelor NATO, aducând în discuție strategii de negociere pentru a obține derogări.
