Câți ruși susțin astăzi încheierea războiului? Peste 70%, majoritatea societății, afirmă un specialist de la Laboratorul Public de Sociologie, actualmente profesor la Scuola Normale Superiore din Pisa, Italia.
Mulți ruși nu înțeleg negocierile de pace
Acesta recunoaște, însă, că mulți ruși nu sunt familiarizați cu miza negocierilor de pace cu Ucraina, care au început în mijlocul lunii mai la Istanbul. Dorința de a pune capăt războiului nu implică neapărat că rușii regretă atacul asupra Ucrainei sau că au fost întotdeauna în favoarea păcii.
Jurabliov subliniază că societatea rusă nu este monolitică, dar este convins că doar 10% dintre membrii săi susțin așa-numita "operațiune militară specială", în timp ce alți 10% se opun categoric acesteia. Restul, mai mult de două treimi, doresc pace.
Oboseala față de război este evidentă, dar este, de asemenea, adevărat că "majoritatea rușilor încă nu au înțeles sensul și obiectivele acestui război", subliniază el.
Motivele pot fi economice, sociale sau psihologice – susținerea păcii nu mai este văzută negativ – dar sancțiunile occidentale și factori conjuncturali, precum ascensiunea lui Donald Trump la putere în ianuarie, joacă, de asemenea, un rol care "a alimentat dorința ca pacea să vină cât mai curând posibil".
Rușii vor pace, dar în condiții avantajoase
Rușii nu stabilesc obiective precise, deoarece nu cunosc amploarea capitulării sau a predării ucrainene despre care vorbesc adesea "șoimii" și ultranaționaliștii ca fiind punctul final al luptei.
"Oamenii sunt în favoarea negocierilor de pace, dar unii dintre ei doresc ca aceste discuții să aibă loc în condiții avantajoase pentru Rusia", explică el.
Mulți respondenți sunt de acord că Rusia nu poate pierde acest război. Ce înseamnă aceasta rămâne o întrebare fără răspuns, deși Kremlinul este clar în privința acordului minim: anexarea a patru regiuni, neutralitatea Ucrainei și oprirea expansiunii NATO.
"Majoritatea vrea ca pacea să vină cât mai repede, unii, cu orice preț. Alții, în condiții acceptabile pentru Rusia. Mulți nu înțeleg care sunt aceste condiții. Important este ca acestea să fie favorabile pentru Rusia", concluzionează el.
În prezent, rușii susțin nu atât campania militară sau pe Putin, cât mai degrabă "schimbările socio-economice" aduse, care includ nu doar creșterea salariilor, ci și dezvoltarea industrială și înlocuirea importurilor străine cu produse interne.
Putin, perceput ca simbol al normalității în vremuri anormale
"Acesta este paradoxul. Oamenii pot fi loiali lui Putin pentru că îl văd drept politicianul normalității în contextul unui război anormal. În pofida războiului, salariile cresc, iar oamenii au devenit mai patrioți, dar nu dintr-o perspectivă militară, ci mai degrabă dintr-un patriotism pașnic", notează el.
Se referă în special la cei care au beneficiat de pe urma războiului, sau mai degrabă de pe urma politicii "militariste keynesiene", referindu-se la celebra doctrină economică.
Este vorba de noua clasă socială care a apărut odată cu războiul - rușii conectați la industria militară care refuză să renunțe la profiturile lor, în ciuda costului uman estimat de surse independente la un milion de victime.
Dilema între război și pace poate fi extrapolată și la antagonismul dintre cei care doresc să se revină la situația antebelică, înainte de 24 februarie 2022, și cei care vor să o ia de la zero în perioada postbelică. Oricum ar fi, în opinia lui Jurabliov, "schimbările care au avut loc în Rusia în ultimele 40 de luni sunt, fără îndoială, ireversibile".
"Rusia s-a schimbat mult (...) În pofida nepopularității războiului, mulți îl văd pur și simplu ca pe ceva rău care s-a întâmplat Rusiei, o experiență care a dus la formarea unui nou patriotism", explică el.
De exemplu, familii care nu manifestau un patriotism deosebit se oferă voluntari pentru a confecționa plase de camuflaj pentru soldații care luptă în Ucraina.
Sociologul a detectat, de asemenea, apariția unei categorii de ruși care s-au alăturat opoziției față de Kremlin, suferind mai degrabă impactul economic negativ decât impactul pozitiv al războiului. Aceștia "cred din ce în ce mai puțin că lucrurile pot fi schimbate" în Rusia, notează Oleg Jurabliov.
