Decizia instanței franceze în cazul extrădării lui Paul Philip al României este așteptată pe 9 iulie, după ce o solicitare similară a fost respinsă în 2023.
În timpul audierii, Paul, în vârstă de 76 de ani, a contestat acuzațiile, susținând că este nevinovat și că metodele utilizate împotriva lui sunt neregulamentare.
Acesta este implicat într-un caz complex legat de revendicarea unor proprietăți, având statutul de moștenitor al familiei regale române, o situație care a dus la emiterea unui mandat european de arestare în decembrie 2020, după ce a fost condamnat în România la o pedeapsă de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate.
Acuzațiile vizează colaborarea cu o rețea de escrocherie începând din 2006, având legătură cu recuperarea unor bunuri de mare valoare, prejudiciul fiind estimat la peste 145 de milioane de euro.
Camera de extrădare a Curții de Apel din Paris a refuzat cererea României în noiembrie 2023, invocând nerespectarea dreptului la un proces echitabil, constatând nereguli în procedura de judecată din România.
În urma acestui refuz, Bucureștiul a emis un nou mandat de arestare în ianuarie, subliniind angajamentul de a pune în aplicare sentința. Președintele instanței franceze a remarcat că este neobișnuit ca un al doilea mandat să fie emis după un prim refuz.
Avocatul general a susținut predarea lui Paul, invocând o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a considerat că refuzul Curții de Apel din Paris contravine principiului încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii. Avocatul lui Paul, Miriame Laïchi, a denunțat cazul ca fiind un scandal politic major în legătură cu moștenirea regală română.
De asemenea, justiția din Malta a refuzat să îl predea pe Paul autorităților române, complicând și mai mult situația acestuia.
Tatăl lui Paul, Carol Mircea Grigore, a fost fiul regelui Carol al II-lea, iar familia regală a fost expulzată din România în 1947 de către regimul comunist, cu confiscarea bunurilor acestora.