Declarațiile au fost făcute joi de către Maksim Musihin, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, conform agenției oficiale de presă TASS și publicației independente The Moscow Times.
Musihin a subliniat importanța semnatarului documentelor, afirmând: "Este de o importanță majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor lider și-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană."
Posibilitatea alegerilor din 2025
Diplomatul rus a insistat asupra necesității unor garanții că acordul de reglementare va fi semnat de "o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru". "În caz contrar, vor exista probleme", a avertizat el.
Musihin a afirmat că Volodimir Zelenski nu poate semna astfel de documente. "Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinței", a continuat el. "Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. În prezent, este vorba despre unele prevederi interne ale Constituției ucrainene. În termeni formali, președintele parlamentului (ucrainean) are o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa țară este o mare întrebare", a declarat Musihin.
Contextul negocierilor de pace
Diplomatul rus a subliniat că memorandumul menționat în timpul convorbirii telefonice a președintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, "va avea nevoie de un semnatar potrivit", ceea ce reprezintă "o problemă acum". Aceeași observație se aplică și altor documente ce vor trebui semnate, conform afirmației sale.
În acest context, The Moscow Times notează că ideea semnării unui memorandum referitor la o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuția de luni cu Trump, când a respins din nou inițiativa de încetare a focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev și europeni, inițiativă susținută inițial și de SUA. Acest document ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum și condițiile pentru un posibil armistițiu.
Zelenski a declarat că Kievul va aștepta versiunea rusă a memorandumului. În același timp, Kremlinul a subliniat că "nu există și nu poate exista" un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev și partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.
Anterior, Putin a pus la îndoială legitimitatea lui Zelenski, pe motiv că mandatul său prezidențial a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marțiale până la următoarele alegeri. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidențiale în condițiile legii marțiale.
La sfârșitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale țărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite "aducerea la putere a unui guvern valid și care să se bucure de încrederea poporului", cu care s-ar putea semna un tratat de pace.
Această idee l-a "înfuriat" pe Trump, care a amenințat că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, amintește The Moscow Times. La acea vreme, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Totuși, poziția președintelui american s-a schimbat ulterior: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului, deoarece crede că câștigă pe câmpul de luptă, conform unor surse ale Wall Street Journal. După discuția cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral și a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei.
