Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să distrugă 55 de drone de atac Shahed, lansate de Rusia începând cu duminică, ora 23:00 (20:00 GMT), în diverse regiuni ale Ucrainei, inclusiv est, nord, sud și centru, conform unui comunicat al Forțelor aeriene ucrainene pe Telegram.
Din cele 108 drone lansate, 30 au fost de tip „momeală” și s-au pierdut pe parcurs, fără a provoca pagube.
Regiuni afectate de atacurile rusești
Atacurile rusești au vizat obiective din orașele Odesa și Nikolaev (sud), Donețk (est) și Jitomir (centru), a declarat postul de televiziune ucrainean, Kanal24 Ukraine. Un mecanic al unui tren civil de marfă a fost rănit în urma unui atac cu dronă asupra infrastructurii feroviare din regiunea Donețk, conform informațiilor transmise de Căile ferate ucrainene.
Cereri de armistițiu ignorate
„Propunerile de armistițiu sunt ignorate, iar atacurile asupra infrastructurii feroviare continuă”, a afirmat compania ucraineană de căi ferate, Ukrzaliznîția, într-o postare pe Telegram.
Lideri europeni sprijină un armistițiu de 30 de zile
În timpul vizitei de sâmbătă la Kiev, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii britanic și polonez, Keir Starmer și Donald Tusk, precum și noul cancelar german, Friedrich Merz, s-au alăturat apelului lui Zelenski pentru un armistițiu „necondiționat și complet” de 30 de zile. Aceștia au avertizat Moscova că, în caz contrar, se va expune unor „noi sancțiuni masive”. Europenii au subliniat că acționează în coordonare cu SUA, conform AFP.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat cererile de încetare a focului drept „ultimatumuri” și a propus discuții directe cu Ucraina pentru joi, pentru a pune capăt războiului, o inițiativă care a fost susținută de președintele american, Donald Trump.
Negocieri și cerințe rusești
Putin a propus reluarea negocierilor bilaterale pe baza protocoalelor de la Istanbul din începutul anului 2022, care conțin cerințe rusești ce echivalează cu o capitulare completă a Ucrainei, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în SUA.
Consilierul președintelui rus, Iuri Ușakov, a anunțat că Rusia își va comunica în curând delegația pentru negocierile de la Istanbul, subliniind că discuțiile ar trebui să țină cont de „evoluțiile discuțiilor din 2022”.
Contextul actual al negocierilor
Documentele din cadrul protocoalelor de la Istanbul solicitau Ucrainei să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO și să modifice Constituția pentru a include o prevedere de neutralitate, care ar interzice țării să se alăture alianțelor militare sau să găzduiască personal militar străin.
Rusia cere, de asemenea, ca SUA, Regatul Unit, Republica Populară Chineză, Franța și Belarus să acționeze ca garanți ai securității acordului, limitându-se, conform cerințelor, efectivele armatei ucrainene și rachetele ucrainene la o rază de acțiune de 40 de kilometri.
În ciuda avansurilor ucrainene, Rusia continuă să reitereze aceste cereri, în încercarea de a-și asigura obiectivele strategice prin tărăgănarea negocierilor.
Putin a sugerat că Rusia ar putea accepta un armistițiu, dar a insistat că un „adevărat armistițiu” nu ar trebui să permită aprovizionarea cu arme a armatei ucrainene.
Kremlinul a reiterat că Rusia trebuie să elimine „cauzele profunde” ale războiului, pe care oficialii ruși le definesc ca fiind încălcările de către NATO ale angajamentelor sale de extindere în Europa de Est și discriminarea etnicilor ruși în Ucraina.
