Pe 14 iunie, s-a sărbătorit 40 de ani de la înființarea Spațiului Schengen, o realizare semnificativă pentru unitatea și colaborarea europeană. Inițiat în 1985 de cinci țări, acest spațiu a evoluat pentru a deveni cea mai vastă zonă de liberă circulație din lume, beneficiind peste 400 de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană și din alte state europene precum Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Conform președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, Spațiul Schengen permite aproximativ 3,5 milioane de traversări zilnice ale frontierelor, facilitând comerțul și întărind economia europeană. Această zonă nu doar că îmbunătățește mobilitatea, dar și contribuie la securitatea europeană printr-o cooperare mai strânsă între autoritățile de poliție, vamale și de frontieră.
Metsola a subliniat importanța angajamentului continuu pentru consolidarea Schengen, afirmând că Parlamentul European va colabora cu statele membre și alte instituții pentru a îmbunătăți și moderniza acest sistem.
Diverse voci din Parlamentul European au recunoscut realizările Schengen, dar au subliniat și provocările actuale, precum migrația și securitatea frontierelor. Unele state membre au reintrodus temporar controale la frontieră, o măsură criticată de eurodeputați care consideră că aceste probleme nu sunt soluționate, ci doar ascunse.
Critici au fost aduse și privind aplicarea arbitrară a regulilor Schengen, cu apeluri pentru o cooperare mai strânsă între țările europene și cele externe în fața provocărilor actuale. În concluzie, realizările Spațiului Schengen sunt recunoscute, dar necesită o abordare proactivă pentru a evita abuzurile și pentru a menține promisiunea de libertate europeană.
