Cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor de resort, un oficial a declarat că „nu mai poate fi vorba de dependență” în relația dintre țările NATO și Washington. Acesta a subliniat că statele membre trebuie să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Același mesaj a fost reafirmat și de către șeful NATO. 16 țări europene au activat derogarea oferită de Uniune, care le permite să depășească temporar limitele de deficit, pentru a crește cheltuielile în acest sector. România, însă, nu se numără printre acestea.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lansat o propunere ambițioasă: „Voi propune un plan de investiție globală, care va însuma 5% din PIB ca investiție în apărare: 3,5% din PIB vor fi destinați exclusiv cheltuielilor de apărare, iar 1,5% din PIB pe an pentru investiții legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructura și industria.”
Această inițiativă a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei conferințe de presă organizate după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO și urmează să fie supusă aprobării liderilor la summitul de la Haga, care va avea loc la finalul lunii.
În acest context, Pete Hegseth, secretarul Apărării al SUA, a transmis un mesaj clar: „Sunt aici pentru a mă asigura că fiecare stat membru înțelege ce are de făcut: toată lumea trebuie să contribuie la obiectivele comune. Toate statele NATO trebuie să aloce 5% din PIB. Aceasta este o dovadă a recunoașterii amenințărilor actuale. Statele Unite sunt mândre să fie alături de aliații lor, dar mesajul nostru rămâne categoric: descurajare și pace prin forță!”
Declarațiile vin în contextul în care unele țări membre, precum Italia, Spania, Belgia și Canada, încă depun eforturi pentru a atinge ținta precedentă, mult mai modestă, de 2% din PIB.
Comisia Europeană le permite țărilor membre, în mod excepțional, să cheltuie mai mult pe Apărare, chiar dacă aceasta înseamnă depășirea limitei de deficit bugetar. Această clauză specială le permite guvernelor să aloce până la 1,5% din PIB suplimentar anual, timp de patru ani, exclusiv pentru cheltuieli militare. Multe state membre, inclusiv Polonia, Ungaria, Belgia, Germania și Grecia, au profitat deja de această flexibilitate, în contextul amenințărilor de securitate cauzate de războiul din Ucraina.
România, însă, nu a activat până acum această opțiune, având în vedere că țara se confruntă cu un deficit bugetar foarte mare, estimat la aproape 9% din PIB în 2024, depășind cu mult limita UE de 3%.
