În luna aprilie, administrația Trump a avansat ideea recunoașterii Crimeei ca teritoriu al Rusiei, ca parte a unui potențial acord pentru încheierea războiului din Ucraina.
„Este un precedent extrem de periculos dacă asemenea aspecte sunt incluse în agenda negocierilor de pace,” a avertizat Iryna Marchuk, profesor asociat de drept penal internațional la Universitatea din Copenhaga. „Asta nu ar trebui nici măcar să fie pe masă.”
Un principiu fundamental care guvernează relațiile internaționale încă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial este că granițele nu pot fi modificate prin forță.
Mesajul conform căruia „forța dictează dreptatea” nu s-ar aplica doar Rusiei, ci și amenințării Chinei de a ocupa Taiwanul, precum și ideilor exprimate anterior de Trump cu privire la posibila anexare de către SUA a Groenlandei, Canadei sau Panamei.
„Asta modelează felul în care gândim regulile,” a declarat Lauri Mälksoo, profesor de drept internațional la Universitatea din Tartu, Estonia. „Unde se va opri precedentul? Va deveni mai greu să critici o putere medie care încearcă ceva similar în vecinătatea sa, pentru că va putea spune: ‘Uitați ce s-a întâmplat acolo — de ce să nu fac și eu același lucru?’”
Efortul juridic al Kremlinului
Rusia depune eforturi de ani de zile pentru a legaliza anexarea Crimeei și reacționează vehement la orice obstacol. Atunci când Curtea Penală Internațională a clasificat acțiunile Rusiei în Crimeea drept ocupație, Moscova a părăsit instituția în 2016.
Rusia insistă că recunoașterea oficială a Crimeei — pe care a transformat-o într-o bază militară majoră începând cu 2014 — este esențială pentru soluționarea conflictului cu Ucraina. În negocierile eșuate cu Kievul, după invazia din 2022, Moscova a cerut ca Ucraina să recunoască Crimeea ca parte a Federației Ruse.
Între timp, Ucraina contestă agresiunea Rusiei în instanțele internaționale încă din 2014, obținând mai multe hotărâri care stabilesc că Crimeea — alături de părți din estul și sudul Ucrainei — este ocupată temporar și ilegal.
O decizie din 2021 a Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit că Rusia este responsabilă pentru încălcări ale drepturilor omului în Crimeea — inclusiv tortură, detenții ilegale și dispariții forțate.
Aceasta a reprezentat un precedent-cheie, recunoscând că Moscova a preluat efectiv controlul peninsulei prin forță, la 27 februarie 2014, și nu printr-un referendum considerat ilegal în martie acelui an, așa cum pretinde Rusia.
Aceeași logică juridică — conform căreia Rusia ocupă ilegal teritorii ucrainene — stă la baza altor procese importante, inclusiv cele referitoare la deportarea forțată a cetățenilor ucraineni. Recunoașterea Crimeei ca teritoriu rus ar submina aceste eforturi.
„Dacă Rusia ar fi suverană asupra acestui teritoriu, instanța nu ar mai analiza astfel de încălcări,” a explicat Darya Svyrydova, avocat din Kiev originar din Crimeea, care a lucrat intens la cazurile legate de regiune. „Aceste încălcări sunt repere care ne arată, prin instituțiile judiciare, că acesta nu este teritoriu al Rusiei.”
