Kremlinul a întreprins acțiuni similare în cadrul alegerilor din România, Moldova și Georgia, având ca scop principal îndepărtarea acestor țări de Uniunea Europeană și, eventual, integrarea lor în sfera de influență a Moscovei, conform relatărilor din El Pais.
În contextul catastrofei provocate de fenomenul „Dana” din Spania, Kremlinul a încercat să genereze neîncredere în instituțiile democratice ale Spaniei, să delegitimeze sprijinul acesteia pentru Ucraina și să proiecteze o imagine internațională de haos. Aceste informații sunt prezentate în raportul anual privind securitatea națională, întocmit de Departamentul de Securitate Națională (DSN) al Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado. Documentul a fost transmis Parlamentului spaniol.
Alegeri 2025
Este pentru prima dată când un document oficial stabilește o legătură între răspândirea zvonurilor și a știrilor false, care au urmat după catastrofa naturală din provincia Valencia și alte comunități autonome în toamna anului 2024, și campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus.
„În contextul crizei generate de furtuna Dana, la 29 octombrie 2024, sistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin a amplificat și adaptat narațiuni preexistente pentru a-și susține interesele”, se arată în raport. „Actorii pro-ruși s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice, pe delegitimarea sprijinului oferit Ucrainei, sub pretextul necesității reale de ajutor pentru zonele afectate de Dana, și pe proiectarea unei imagini de haos în țară”, adaugă documentul.
Riscuri și amenințări
Raportul subliniază că dezinformarea reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru securitatea națională și reamintește că Forumul Economic Mondial clasifică informațiile eronate ca fiind principala amenințare globală pe termen scurt.
„Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale sunt exploatate și instrumentate de Kremlin”, avertizează raportul.
Pe baza cercetărilor efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), DSN detaliază că, la mijlocul anului 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, a fost inițiată campania „Doppelgänger”, atribuită Rusiei. Aceasta dispune de o structură informațională complexă, formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele sociale, coordonate între ele și active în diverse limbi, inclusiv spaniolă, asociate cu 60 de incidente documentate.
„Kremlinul desfășoară campanii de dezinformare pentru a influența în mod direct procesele electorale din alte țări, precum Moldova, România sau Georgia, cu scopul de a le distanța de Uniunea Europeană sau, ideal, de a le atrage în sfera de influență rusă”, se menționează în documentul spaniol. De asemenea, acesta subliniază că Kremlinul ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA, care a dus la alegerea lui Donald Trump.
Departamentul pentru Securitate Națională avertizează că aceste campanii sunt desfășurate prin canale inovatoare și sofisticate, mai greu de urmărit comparativ cu trecutul, când mijloacele legate direct de Kremlin, precum Sputnik și RT, erau utilizate. Acum, trasabilitatea surselor este mai complexă, având în vedere că actorii implicati operează infrastructuri multiple, create special pentru anumite ocazii și funcționând independent.
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) a reprezentat, de asemenea, o îmbunătățire calitativă și cantitativă în difuzarea conținutului dezinformativ, raportul menționând cel puțin 41 de cazuri de utilizare a IA pentru manipularea informațiilor.
