Astfel, se deschide calea pentru ca Franța să devină o nouă țară europeană care permite bolnavilor în fază terminală să își încheie viața în mod voluntar, conform unui raport al agenției Reuters.
Ca parte a unui pachet legislativ mult așteptat referitor la sfârșitul vieții, amânat de decizia președintelui Emmanuel Macron de a dizolva parlamentul anul trecut, deputații urmează să voteze marți și un alt proiect de lege mai puțin controversat, care stabilește dreptul la îngrijiri paliative, scrie The Guardian.
Ambele voturi marchează începutul unui lung proces parlamentar, care va necesita ca proiectele de lege să fie supuse votului în Senat - camera superioară - și apoi să revină în camera inferioară pentru o a doua lectură. Acest lucru înseamnă că este puțin probabil ca acestea să devină lege înainte de anul viitor.
Guvernul a descris legea referitoare la dreptul de a muri ca fiind „un răspuns etic la nevoia de a sprijini bolnavii și suferinzii”, subliniind că nu reprezintă „nici un nou drept, nici o libertate ... ci un echilibru între respect și autonomia personală”.
Condiții pentru aplicarea legii
Proiectul de lege ar permite unei echipe medicale să decidă dacă un pacient este eligibil pentru „a avea acces la o substanță letală, în cazul în care acesta și-a exprimat dorința”. Pacienții ar putea să utilizeze substanța ei înșiși sau să o primească de la un cadru medical, în cazul în care nu sunt capabili să o facă personal.
Pacienții trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte: trebuie să aibă peste 18 ani, să dețină cetățenia sau reședința franceză și să sufere de o „boală gravă și incurabilă, care pune viața în pericol, aflată în stadiu avansat sau terminal”, care este „ireversibilă”. Boala trebuie să provoace „suferințe fizice sau psihice constante și insuportabile” care nu pot fi abordate prin tratament medical, iar pacientul trebuie să fie capabil să își „exprime liber și în cunoștință de cauză” dorința de a-și pune capăt vieții.
Contextul legislativ și opinia publică
Se așteaptă ca proiectul de lege - denumit în Franța „legea privind sfârșitul vieții” sau „ajutorul la moarte”, mai degrabă decât „sinucidere asistată” sau „eutanasie” - să fie susținut de deputații centriști ai lui Macron și de aliații acestora. Pe de altă parte, deputații de dreapta și de extremă dreapta se preconizează că vor vota împotrivă.
Toate grupurile parlamentare au primit un vot liber pentru a-și exprima convingerile personale. Eutanasia este un subiect extrem de sensibil în Franța, o țară cu o tradiție catolică profundă, iar proiectul de lege este contestat și de mulți lucrători din domeniul sănătății.
Tipuri de eutanasie permise în Franța
În prezent, Franța permite eutanasia pasivă - cum ar fi refuzul susținerii artificiale a vieții - și sedarea profundă înainte de deces. Totuși, pacienții care doresc opțiuni active de încheiere a vieții trebuie să călătorească în alte țări unde eutanasia este legală.
Militanții pentru dreptul la moarte au salutat legea, deși au descris-o ca fiind relativ modestă în ceea ce privește domeniul de aplicare. „Este un picior în prag, care va fi important pentru ceea ce va urma”, a declarat Stéphane Gemmani de la asociația ADMD. „Așteptăm acest lucru de zeci de ani. Să sperăm că Franța se va alinia constant cu alte țări europene”, a adăugat el.
În concluzie, sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor susțin moartea asistată, deși Franța a fost mai lentă decât mulți dintre vecinii săi europeni în a o legaliza. Această problemă continuă să fie dezbătută activ, inclusiv în Regatul Unit, unde un proiect de lege privind moartea asistată se află în fața parlamentului.
