După câteva cuvinte în limba engleză, în care i-a invitat pe oameni să „vestească Evanghelia”, Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a rostit prima sa omilie ca Papă în italiană, în faţa cardinalilor reuniţi în Capela Sixtină.
Pastorul augustin, pasionat de istoria creştină şi de matematică, a deplâns declinul credinţei în favoarea „altor certitudini precum tehnologia, banii, succesul, puterea şi plăcerea”.
Predica inaugurală
În predica sa de vineri, noul papă a menţionat că există multe contexte în care credinţa creştină este considerată „absurdă” - unde domină puterea, bogăţia şi tehnologia - dar tocmai acolo este nevoie de misionari.
„Lipsa credinţei este adesea însoţită în mod tragic de pierderea sensului vieţii, neglijarea milosteniei, încălcări îngrozitoare ale demnităţii umane, criza familiei şi multe alte răni care afectează societatea noastră”, a declarat el în discursul rostit în limba italiană.
Papa Leon al XIV-lea a afirmat că Biserica ar trebui să fie un „far” pentru a ajunge în zonele care suferă de o „lipsă de credinţă”. El a cerut Bisericii Catolice să contracareze „cu disperare” această lipsă a credinţei, subliniind că a fost ales pentru a fi un „administrator credincios” al unei Biserici care va acţiona ca un „far care luminează nopţile întunecate ale acestei lumi”.
Leon al XIV-lea, care a purtat pantofi negri, asemănător lui Francisc, nu a ales tradiţionalele pantofi roşii, și a deplâns de asemenea „contextele în care Iisus, deşi considerat om, este redus la un fel de lider carismatic sau supraom”.
Prima apariție publică
În prima sa apariţie, joi seară, în faţa unei mulţimi entuziasmate de aproximativ 100.000 de persoane în Piaţa Sfântul Petru, Leon al XIV-lea s-a adresat celor peste 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume: „Pacea fie cu voi toţi!”
Vineri, Vaticanul a făcut publice toate angajamentele planificate pe termen scurt ale lui Leon al XIV-lea. Sfânta Liturghie inaugurală a pontificatului său va avea loc duminică, 18 mai, în Piaţa Sfântul Petru, unde va susţine prima sa audienţă generală trei zile mai târziu, pe 21 mai.
„Papa Leon al XIV-lea îşi va aduce propriul geniu în Biserică, iar acesta este un lucru foarte pozitiv”, a declarat vineri pentru AFP cardinalul francez François-Xavier Bustillo, care l-a descris pe papă drept „blând şi hotărât”.
Provocările viitoare
Alegerea sa a stârnit mândria multor credincioşi din Peru, unde Robert Francis Prevost a petrecut ani buni. „El şi-a arătat apropierea, simplitatea faţă de popor”, a declarat pentru AFP episcopul din El Callao, Luis Alberto Barrera.
„Sper doar că va duce mai departe moştenirea lui Francisc”, a spus Azul Montemayor, 29 de ani, din Houston, exprimându-şi dorinţa ca noul papă „să nu se lase atras de o ideologie mai conservatoare, cum este cazul în acest moment în Statele Unite cu preşedintele Trump”.
Reacţia internaţională la alegerea sa a fost copleşitoare. Donald Trump a menţionat că este o „mare onoare” pentru Statele Unite, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a invocat un pontificat care va „aduce pace şi speranţă”.
Primele sale acţiuni vor fi urmărite îndeaproape: va decide dacă va locui la reşedinţa Sfânta Marta, ca Francisc, sau se va întoarce la apartamentele papale. De asemenea, va trebui să facă faţă provocărilor considerabile pentru o Biserică care pierde teren în Europa.
Leon al XIV-lea, ales de cardinali după nici 24 de ore de conclav, este al patrulea papă neitalian consecutiv. Vineri, cotidianul Il Messaggero a subliniat că Leon al XIV-lea poartă „în numele său un manifest social”, preluat de la Leon al XIII-lea.
