Schimbul de replici tensionat dintre președintele Donald Trump și prim-ministrul canadian Mark Carney, în legătură cu transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american, a evidențiat recent modul în care cererile tranșante ale președintelui de a modifica harta lumii influențează și complică politica sa externă, conform analizei de pe Politico.com.
Cererea lui Trump de a schimba denumirile consacrate ale unor locuri geografice a alarmat aliații, provocând o dispută între Casa Albă și corpul de presă în legătură cu etichetările de pe hărți și generând îngrijorări privind încurajarea revendicărilor teritoriale din partea dușmanilor, fără a mai menționa confuzia creată.
Rădăcinile compulsiei cartografice a lui Trump
Totuși, compulsia cartografică a lui Trump și dorința sa de a modifica hărțile își au originea cu mult înainte de prima sa președinție, provenind din cariera sa în afaceri, unde a obținut putere din dobândirea drepturilor de proprietate și de branding.
„Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a mărturisit Trump marți, în timpul întâlnirii sale din Biroul Oval cu Mark Carney, referindu-se la dorința sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiți la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”, a adăugat el.
Declarațiile controversate ale lui Trump
În 2022, Trump a declarat jurnaliștilor Peter Baker și Susan Glasser: „Îmi plac hărțile. Și întotdeauna am spus: „Uitați-vă la mărimea (Groenlandei). Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”.
El a exprimat dorința ca SUA să „obțină” Groenlanda, să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama și să „dețină” Gaza. Criticile sale asupra denumirii „Golful Mexicului” au stârnit tensiuni cu Mexicul, având loc o dezbatere asupra utilizării termenului „Golful Americii”. În contextul escaladării tensiunilor cu Iranul, Trump ia în considerare schimbarea denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei” în timpul vizitei sale în Orientul Mijlociu din această săptămână.
Implicațiile geopolitice ale schimbărilor de denumire
Potrivit lui Karl Offen, profesor de geografie la Universitatea Syracuse, aceste tactici politice au fost utilizate de-a lungul timpului. „Hărțile și politica s-au căsătorit din prima zi”, a afirmat Offen. „A denumi înseamnă a revendica”, a subliniat el.
Schimbarea denumirilor are consecințe geopolitice reale, devenind o problemă centrală în alegerile din Canada și generând proteste în Groenlanda. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a amenințat cu acțiuni legale împotriva Google pentru înlocuirea denumirii Golfului Mexicului cu „Golful Americii”, iar ministrul iranian de externe a promis „mânia tuturor iranienilor” dacă Trump va continua cu „Golful Arabiei”.
Hărțile, instrumente ale mesajelor politice
De ani de zile, hărțile au fost esențiale pentru comunicarea politică a lui Trump. În timpul ambelor sale mandate, el a folosit hărți electorale pentru a întări legitimitatea victoriilor sale, chiar dacă acestea nu ilustrează întotdeauna datele demografice corecte. Într-un moment viral din primul său mandat, Trump a prezentat o hartă modificată cu un marker în Biroul Oval.
După câștigarea celui de-al doilea mandat, Trump a postat pe rețelele sociale mai multe hărți politice, inclusiv unele care ilustrau „Golful Americii” și SUA unite cu Canada.
Dimensiunea ca factor de atracție
Trump a exprimat nemulțumiri cu privire la ceea ce consideră a fi o „jaful” economic din partea Canadei și a susținut că ambele țări ar beneficia de o uniune. De asemenea, el a afirmat că SUA are interese strategice în Groenlanda, în contextul amenințărilor din partea Rusiei și Chinei.
Interesul său pentru Canada și Groenlanda ar putea fi, de asemenea, influențat de dimensiunea acestora pe hartă. Canada este a doua cea mai mare țară din lume, iar Groenlanda este cea mai mare insulă.
„Dacă vrei să urmărești ceva, îl faci să pară mare”, a explicat Ryan Weichelt, președintele departamentului de geografie și antropologie de la Universitatea din Wisconsin, Eau Claire.
Într-o declarație pentru POLITICO, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a lăudat pe Trump pentru „o profundă apreciere pentru geografie și istorie”, subliniind că această administrație este „despre excepționalismul american”.
În concluzie, Trump a reafirmat că nu va accepta ca SUA să fie „o proprietate care poate fi cumpărată de oricine”. Aceasta este, fără îndoială, o temă centrală în retorica sa politică.
