În opinia Bruxellesului, această lege reprezintă o acțiune agresivă din partea autorităților georgiene menită să elimine disidența, să restricționeze libertățile și să limiteze și mai mult spațiul pentru activiști, societatea civilă și mass-media independente.
Acest tip de legislație pune în pericol procesul de aderare al Georgiei la Uniunea Europeană, au avertizat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, într-un comunicat comun.
Uniunea Europeană este gata să ia în considerare revenirea Georgiei pe calea aderării la UE dacă autoritățile adoptă măsuri credibile pentru a inversa reculul democratic. Responsabilitatea pentru această situație revine exclusiv autorităților georgiene, au adăugat cele două oficialități de rang înalt.
Ce prevede legea din Georgia
Parlamentul georgian a adoptat recent un text referitor la agenții străinătății, inspirat direct din legislația americană, pentru a înlocui o lege foarte criticată privind „influența străină”, care a stat la baza manifestațiilor masive din 2024.
În Statele Unite, legea cunoscută sub numele de FARA obligă orice entitate care reprezintă o țară, organizație sau partid străin să declare activitățile desfășurate în fața autorităților.
Autoritățile georgiene prezintă acest nou text ca pe un răspuns la controversele generate de legislația anterioară. Totuși, ONG-urile consideră că această legislație ar putea fi, de fapt, utilizată de către guvern pentru a întări controlul asupra societății civile și asupra opoziției.
Într-o criză politică, Georgia este zguduită de manifestații zilnice începând cu sfârșitul anului 2024. Mișcarea s-a intensificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie, că guvernul său nu va iniția negocieri de aderare la UE înainte de 2028.
Guvernul aflat la putere, provenit din partidul Visul georgian, este acuzat de viraj autoritar și de deturnarea fostei republici sovietice de la parcursul său european, orientându-se spre Moscova, notează AFP.
