Pozițiile oficiale ale celor două părți înaintea acestei întâlniri mult așteptate rămân neclare.
Teritorii pentru Moscova
Vladimir Putin a menținut pretenții maximaliste încă de la începutul invaziei. El repetă că procesul de reglementare trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, în special dorința Ucrainei de a adera la NATO, o alianță pe care Moscova o consideră o amenințare existențială ce se extinde până la frontierele sale.
De asemenea, Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul și estul Ucrainei pe care le controlează parțial (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), precum și a peninsulei Crimeea, anexată în 2014. La sfârșitul lunii martie, ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoașterea internațională” a proprietății Moscovei asupra acestor teritorii este „imperativă” pentru soluționarea conflictului.
Justificările lui Putin
Vladimir Putin a prezentat o serie de justificări pentru ofensiva din februarie 2022 împotriva Ucrainei, inclusiv „protecția” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei și „denazificarea” unei țări pe care o acuză că se află sub controlul puterilor occidentale ostile Rusiei. În special, Moscova cere încetarea livrărilor de arme occidentale și marginalizarea grupurilor ultranaționaliste ucrainene.
La sfârșitul lunii martie, Vladimir Putin a evocat, de asemenea, ideea unei „administrații de tranziție” pentru Ucraina, sub egida ONU, o opțiune care implică plecarea lui Volodimir Zelenski. Putin nu îl consideră legitim pe Zelenski, argumentând că mandatul său de cinci ani a expirat în mai 2024, deși alegerile sunt imposibile din cauza războiului. De asemenea, el consideră că revoluția Maidan, care a adus la putere autoritățile pro-occidentale de la Kiev în 2014, a fost o „lovitură de stat” împotriva președintelui pro-rus de atunci.
Garanții de securitate pentru Kiev
În Ucraina, problema concesiilor teritoriale divizează foarte mult populația, care a făcut sacrificii umane enorme și a suferit distrugeri materiale semnificative începând din 2014 pentru a păstra frontierele stabilite la sfârșitul URSS în 1991.
Zelenski a evocat posibilitatea unor „schimburi” teritoriale cu Moscova în ceea ce privește zonele deținute de Kiev în regiunea rusă Kursk, dar forțele ucrainene au fost în cele din urmă alungate de Rusia la sfârșitul lunii aprilie. Rămâne de văzut ce concesii ar putea fi avute în vedere între Kiev și Moscova, în timp ce Ucraina continuă să ceară retragerea totală a tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său.
Acestea includ problema spinoasă a Crimeei. Volodimir Zelenski susține public că Kievul nu va renunța la această peninsulă ucraineană predominant rusofonă, anexată de Moscova în 2014, deoarece Constituția ucraineană stipulează că aceasta face parte din teritoriul său.
În acest sens, principala solicitare a Kievului este să adere la NATO, o posibilitate respinsă categoric de Moscova și exclusă și de președintele american Donald Trump. Ca o altă opțiune, Ucraina discută cu europenii crearea unui contingent militar occidental care ar putea fi desfășurat în țară, cu sprijinul NATO, în caz de pace. Aceasta este o posibilitate respinsă ferm de Moscova.
Încetarea focului
Pentru a pune în mișcare un proces diplomatic de soluționare a conflictului, Kievul, ca și administrația lui Donald Trump, solicită de mai multe săptămâni o încetare a focului „necondiționată” de 30 de zile, ca o condiție prealabilă pentru discuții.
La sfârșitul săptămânii trecute, aliații săi europeni, împreună cu americanii, au dat Rusiei un ultimatum: să accepte un armistițiu în timpul negocierilor sau să se confrunte cu sancțiuni „masive” drept represalii. În acest stadiu, Vladimir Putin a respins fiecare cerere de încetare a focului din partea Kievului și a aliaților săi, argumentând că aceasta ar permite forțelor ucrainene, care se luptă pe linia frontului, să se reînarmeze datorită Occidentului.
Totuși, ca răspuns la această presiune din partea Europei și a Kievului, președintele rus a propus discuții directe între ruși și ucraineni cu privire la rezultatul conflictului. Aceasta ar fi prima dată din primăvara anului 2022 când discuțiile inițiale din Belarus și Turcia nu au reușit să oprească armele.
