Estonia și statele baltice, inclusiv Letonia și Lituania, se numără printre primii aliați ai Americii care au respectat cererea președintelui Donald Trump de a aloca cel puțin 5% din produsul intern brut pentru apărare. Aceasta implică o combinație de recrutare, drone, rachete cu rază lungă de acțiune și eforturi „ale întregii societăți” pentru a se pregăti de război. Această abordare este din ce în ce mai susținută de o nouă generație de guverne și state „de primă linie”, de la Finlanda și România până la Taiwan și Filipine, conform unui comentariu publicat de Reuters semnat de Peter Apps.
În cadrul armatelor occidentale consacrate, cum sunt cele ale SUA și Marii Britanii, se discută despre o reformă care va pune un accent mai mic pe echipamentele grele, cum ar fi tancurile, și mai mult pe sistemele fără pilot, cum ar fi dronele.
Totuși, această abordare stârnește îngrijorări, deoarece unii consideră că discuțiile excesive despre tehnologie sunt folosite ca o scuză pentru a nu furniza forțele necesare pentru a câștiga sau a descuraja un război.
Retragerea trupelor SUA din Europa
La începutul acestei luni, noul ambasador al SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat zvonurile conform cărora SUA intenționează să reducă numărul trupelor staționate pe continent, subliniind că discuțiile pe această temă nu vor începe probabil înainte de summitul NATO de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii iunie.
„Președintele Trump tocmai a spus că acest lucru se va întâmpla și se va întâmpla acum”, a declarat Whitaker într-o conferință în Estonia. „Acest proces se va desfășura ordonat, dar nu mai avem răbdare pentru tergiversări. Trebuie doar să analizăm consecințele practice”, a adăugat el.
Oficialii americani subliniază că doresc să profite de această reuniune pentru a determina fiecare membru NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, mai mult decât dublul procentului pe care mulți dintre ei îl alocă în prezent.
Modul în care se vor desfășura discuțiile va influența numărul soldaților americani care vor rămâne în Europa, generând îngrijorări în mai multe țări europene.
Echipamentele se schimbă
Sub administrația fostului președinte Joe Biden, NATO și Comandamentul European al SUA au elaborat planuri pentru apărarea Europei de Est, Centrale și de Nord împotriva unei posibile invazii rusești. Totuși, aceste planuri se bazau în mare măsură pe angajamente semnificative în ceea ce privește tancurile și trupele conduse de SUA.
În ciuda creșterii cheltuielilor totale ale SUA pentru apărare, există speculații că unele brigăzi de tancuri grele ar putea fi desființate. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a subliniat necesitatea ca armata SUA să devină „mai suplă”, în timp ce Daniel Driscoll, secretarul pentru armată, a menționat că „sistemele vechi” vor fi probabil eliminate pentru a face forța „cât mai letală posibil”.
Deși oficialii nu au menționat sisteme specifice, s-a afirmat că Armata SUA va concentra mai multe eforturi pe rachetele de lungă distanță, având în vedere recentul conflict din Ucraina ca exemplu al eficienței acestor arme.
Semnale contradictorii
Săptămâna aceasta, Hegseth s-a întâlnit cu viceprim-ministrul polonez Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, subliniind Polonia drept „un aliat model” datorită alocării aproape 5% din PIB pentru apărare. În prezent, Polonia găzduiește peste 8.000 de militari americani, majoritatea provenind din alte baze.
Unele forțe americane sunt dislocate și în statele baltice, inclusiv baterii HIMARS în Estonia și elicoptere de atac Apache în Letonia. Totuși, este dificil de estimat cât din acest efectiv rămâne sub semnul întrebării.
În timp ce oficialii Pentagonului își reafirmă sprijinul, unii oficiali europeni observă o lipsă de interes din partea omologilor lor americani în a discuta detalii importante.
Se zvonește că unii oficiali consideră că prezența forțelor americane în fostele state baltice antagonizează Rusia, în timp ce alții cred că aceasta asigură o descurajare necesară.
Lipsa de claritate
Accentul cheltuielilor americane pentru apărare se mută rapid, incluzând apărarea teritoriului național. Planurile administrației Trump preconizează un buget de apărare de un trilion de dolari, o parte semnificativă din acesta fiind destinată pentru un nou scut antirachetă.
Pentagonul a anunțat că va trimite peste 1.000 de militari suplimentari pentru securizarea frontierei sudice a SUA cu Mexicul. În plus, oficialii au subliniat că prioritățile includ confruntarea cu China, lăsând multe aspecte neclare.
Într-un context de incertitudine, unii se tem că lipsa de claritate înseamnă că eforturile aliaților sunt mai mult concentrate pe atitudine decât pe planificare militară rațională.
Un summit fără dezacorduri
Pe termen scurt, scopul este de a asigura că summitul NATO de luna viitoare evită dezacordurile deschise. Se așteaptă ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să nu participe, iar deciziile importante legate de cheltuieli ar putea fi amânate.
Diplomații occidentali sunt implicați în discuții pentru a găsi formule de reclasificare a cheltuielilor, astfel încât să se atingă obiectivul de 5% al administrației Trump, inclusiv prin includerea infrastructurii care poate transporta arme grele.
Aceste discuții sunt urmărite și în Asia, unde administrația Trump exercită presiuni similare asupra partenerilor săi, inclusiv Taiwan, pentru a atinge același obiectiv de 5%.
Unii consideră că Taiwanul ar trebui să cheltuie de două ori mai mult pentru a merita protecția SUA, dar acest lucru este considerat imposibil din punct de vedere politic.
La o audiere recentă, amiralul american în rezervă Mark Montgomery a declarat că SUA au deja aproximativ 500 de instructori militari în Taiwan, dar este nevoie de cel puțin 1.000. Aceștia se concentrează pe pregătirea armatei taiwaneze pentru războaie de intensitate ridicată cu tehnologie avansată.
În cadrul exercițiilor din Estonia, trupele baltice au lucrat cu drone noi și au săpat tranșee, demonstrând astfel conceptul de „pace prin forță”, care rămâne valabil, dar necesită îmbunătățiri.
