Întâmplător, această reuniune informală a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, planificată cu mult timp în urmă, coincide cu o întâlnire foarte așteptată - dar care rămâne de confirmat - joi, la Istanbul, între Rusia și Ucraina.
Evenimentul de două zile din Antalya
Ministrul de externe turc, Hakan Fidan, va găzdui acest eveniment de două zile în Antalya, care se preconizează că se va concentra pe cheltuielile de apărare și viitorul securității europene.
Alerte electorale și declarații
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a anunțat că se va deplasa în Turcia pentru a participa la întâlnire. Este de așteptat ca miniștrii să înceapă consultările la cină, miercuri seara, iar discuțiile vor fi reluate joi dimineața.
SUA solicită țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, o creștere considerabilă pe care multe națiuni o consideră imposibil de realizat. Până la sfârșitul anului 2024, 22 de țări membre NATO sunt așteptate să atingă obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, stabilit în 2014. Totuși, mai multe țări, precum Italia, Spania sau Belgia, sunt încă sub acest prag, dar au promis că îl vor atinge anul acesta.
„Există un consens larg asupra faptului că toți trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile”, a declarat un diplomat NATO săptămâna aceasta.
Obstacole și soluții
Cu toate acestea, un plafon de 5% rămâne un obstacol considerabil pentru mulți aliați europeni. Ca soluție de compromis, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus o abordare în două etape, care menține obiectivul de 5% din PIB, dorit de Trump, dar include și cheltuieli care nu sunt strict militare.
Această idee a fost bine primită de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, care a asigurat că creșterea cheltuielilor militare, în cadrul celor 32 de țări din Alianța Nord-Atlantică, va include toate obiectivele necesare pentru a descuraja și apăra statele membre, dar și aspecte precum mobilitatea, infrastructura și securitatea cibernetică. „Aceasta depășește cu mult rachetele, tancurile și obuzierele”, a adăugat el într-o conferință de presă.
Stabilirea unui prag de 3,5%
Mai precis, secretarul general al NATO a sugerat stabilirea unui prag de 3,5% pentru cheltuielile strict militare până în 2032. La această cifră, el a propus să se adauge un obiectiv de 1,5% din PIB, care să includă cheltuieli mai ample, mai ușor de atins, în special pentru țările aflate în întârziere, precum Italia sau Spania.
Aceasta se referă în principal la cheltuieli deja incluse în bugetele statelor, cum ar fi controlul la frontieră, construcția de drumuri sau poduri, a explicat un diplomat de la Bruxelles.
Pentru a convinge Washingtonul de seriozitatea aliaților europeni, Mark Rutte a sugerat, de asemenea, un angajament de creștere minimă cu 0,2% pe an a cheltuielilor strict militare. Această creștere anuală va fi „foarte dificil de impus”, recunoaște un diplomat NATO. Totuși, el adaugă că compromisurile propuse de Rutte sunt „realizabile și vor servi tuturor aliaților”.
Este „începutul conversației”, consideră un alt diplomat NATO, subliniind că „totul este deschis și încă foarte fluid” înaintea summitului de la Haga.
„Un procent din PIB reprezintă în prezent aproximativ 45 de miliarde de euro pentru Republica Federală Germania”, a reamintit vineri, la Bruxelles, cancelarul Friedrich Merz.
Niciun progres semnificativ nu este așteptat la discuțiile de miercuri și joi din Antalya. Subiectul va fi reluat la începutul lunii iunie de miniștrii apărării din statele membre NATO, în cadrul unei ultime întâlniri ministeriale înaintea summitului de la Haga.
În cadrul reuniunii din Antalya, șefii diplomației din statele membre NATO vor aborda, de asemenea, războiul din Ucraina, pe fondul unei posibile întâlniri, joi, la Istanbul, între Ucraina și Rusia, sub auspiciile președintelui american Donald Trump, care ar intenționa să se deplaseze personal pentru a participa la discuții.
