Semnat la începutul lunii și ratificat recent de parlamentarii ucraineni, acordul are ca scop consolidarea legăturilor economice dintre Washington și Kiev, susținerea reconstrucției Ucrainei și transformarea acestei țări într-un furnizor strategic de minerale esențiale pentru SUA.
Inițiativa a fost dorită de mult timp de președintele Donald Trump, iar semnarea ei a venit după luni de negocieri tensionate, la mai bine de trei ani de la invazia rusă în Ucraina.
Alegeri 2025
Alegeri prezidențiale 2025: Ce acte de identitate sunt necesare pentru vot. Orele la care românii sunt așteptați la urne.
Traian Băsescu, despre George Simion: „Este un caraghios care apare oriunde nu este chemat”.
George Simion s-a întâlnit cu premierul italian Giorgia Meloni, la Roma, transmitem mesajul candidatul AUR.
Ro Dhawan, directorul Consiliului Internațional pentru Minerit și Metale (ICMM), afirmă că astfel de acorduri „minerale pentru putere” vor deveni din ce în ce mai frecvente.
”Dă-mi mineralele tale și îți ofer securitate”, rezumă Dhawan acest concept, evocând posibilitatea unor acorduri similare cu Republica Democrată Congo — deținătoarea celor mai mari rezerve mondiale de cobalt — sau chiar cu Africa de Sud și Canada.
Mineralele critice și securitatea națională
Mineralele critice, precum cuprul, litiul, nichelul, cobaltul și pământurile rare, sunt esențiale pentru tranziția energetică globală. În prezent, China domină lanțul de aprovizionare, cu aproximativ 60% din producția globală, ceea ce determină Washingtonul să trateze aceste resurse ca fiind o prioritate de securitate națională.
Heidi Crebo-Rediker, expert la Consiliul pentru Relații Externe din SUA, consideră că rezervele Ucrainei, dacă sunt comercial viabile, pot reprezenta o sursă sigură pentru lanțurile de aprovizionare americane.
Totuși, Timothy Puko, analist la Eurasia Group, exprimă un scepticism privind extinderea acestui tip de acorduri. El afirmă că, în afară de Ucraina și posibil Congo, puține țări ar fi dispuse să renunțe la controlul asupra propriei industrii de procesare minerală, din cauza valului de naționalism economic.
Poziția Canadei
Canada este un exemplu relevant. Relațiile comerciale cu SUA s-au tensionat sub administrația Trump, iar noul prim-ministru canadian, Mark Carney, i-a transmis liderului american că „țara noastră nu este de vânzare – și nu va fi niciodată”. Trump a replicat: „Niciodată să nu spui niciodată”.
Heather Exner-Pirot, expertă în politici de resurse naturale, afirmă că Canada nu are nevoie de un acord de tip „minerale pentru putere”, ci de mai multă stabilitate în relațiile comerciale cu SUA. Ea subliniază cooperarea existentă între cele două țări în cadrul NATO și NORAD, adăugând că interdependența lor economică este deja solidă, în special în sectorul mineral.
Acordul SUA–Ucraina ar putea marca doar începutul unei noi etape în diplomația resurselor, dar replicarea lui pe scară largă va depinde de contextul politic și de interesul țărilor bogate în minerale de a rămâne independente în fața marilor puteri.
