Protestatarii s-au adunat în peste 60 de orașe, de la Köln la Hamburg, trecând prin Berlin, la apelul rețelei asociative „Zusammen gegen Rechts” („Împreună împotriva dreptei”).
„AfD nu este un partid normal și nu trebuie tratat ca atare. Acum este timpul să examinăm serios interzicerea partidului”, se afirmă pe site-ul rețelei.
Alegeri 2025
La Berlin, mitingul de la emblematica Poartă Brandenburg a atras, conform organizatorilor, peste 7.000 de oameni, în timp ce poliția a raportat o cifră de 3.000. Protestatarii au scandat „toți împreună împotriva fascismului”, afișând steaguri în culorile curcubeului și pancarte împotriva partidului, care a obținut 20% din voturi la ultimele alegeri legislative.
Cu câteva zile înainte de învestirea noului cancelar conservator Friedrich Merz, serviciile de informații interne au clasificat AfD ca fiind „extremist” de dreapta, ceea ce indică faptul că poate reprezenta un pericol pentru ordinea democratică. Joi, aceste servicii au suspendat temporar această hotărâre, așteptând ca justiția, sesizată cu un recurs de partid, să își anunțe decizia.
Hotărârea a provocat deja tensiuni politice acute, în special în relațiile cu administrația Trump, care a luat partea AfD. De asemenea, decizia a revitalizat dezbaterea despre interzicerea partidului, un subiect delicat pentru Friedrich Merz, care are responsabilitatea de a limita ascensiunea formațiunii, ce a ajuns pe locul al doilea în alegerile legislative din februarie.
„CDU trebuie, în cel mai scurt timp, să facă față pericolelor reprezentate de AfD și să se poziționeze clar”, a solicitat în acest weekend Britta Hasselmann, șefa fracțiunii ecologiste din Bundestag, într-un interviu pentru RND. Până acum, conservatorii și-au exprimat opoziția, pentru a nu întări AfD în presupusul său rol de victimă.
