Reacția lui Vladimir Putin a venit după ce cancelarul german a declarat că aliații din NATO permit Ucrainei să folosească arme occidentale pentru a ataca oriunde în interiorul Rusiei. În același timp, Consiliul European a aprobat crearea unui fond pentru înarmarea continentului, în valoare de 150 de miliarde de euro.
Câteva declarații făcute de cancelarul Friedrich Merz într-o dezbatere la televiziunea publică germană sugerează o schimbare semnificativă de poziție din partea principalilor aliați NATO.
Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a afirmat: „Nu mai există restricții referitoare la razele de acțiune ale armelor furnizate Ucrainei, fie din partea britanicilor, fie din partea francezilor, de la noi sau de la americani. Aceasta înseamnă că Ucraina se poate apăra inclusiv atacând poziții militare din Rusia. Nu a putut să facă acest lucru până de curând, iar cu foarte puține excepții, nici nu a acționat astfel. Dar acum poate. Astfel, poate lovi ținte militare rusești mult mai adânc pe teritoriul Rusiei.”
Până în prezent, țările occidentale au permis Ucrainei să utilizeze rachetele doar pentru a ataca zonele din care rușii lansau atacuri asupra Ucrainei.
Reacția Kremlinului
Kremlinul a răspuns cu amenințări.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat: „Dacă această decizie va fi luată, nu va însemna altceva decât implicarea directă a țărilor NATO, a SUA și a statelor europene în conflictul din Ucraina. Aceasta ar schimba semnificativ natura acestui conflict, ceea ce ar însemna că țările NATO ar fi în război cu Rusia. Noi vom lua deciziile adecvate în funcție de noile amenințări cu care ne confruntăm.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că negocierile de pace ar fi compromise.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a adăugat: „O astfel de decizie ar contraveni aspirațiilor noastre de a atinge o reglementare politică a conflictului și ar fi contrară eforturilor actuale de soluționare a crizei. Așadar, este o decizie extrem de periculoasă, repet, dacă este într-adevăr luată.”
Perspectiva europeană
Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu, a declarat: „Putin nu dorește un armistițiu, nu vrea pace, iar administrația americană pare să înceapă să înțeleagă că Putin vrea continuarea războiului, convins că va câștiga. Conceptul de `pace prin forță` presupune consolidarea capacităților militare ale Ucrainei. Sper că și administrația americană va înțelege că o Ucraină mai puternică va facilita obținerea păcii într-un mod mai eficient.”
Conform ziarului conservator The Wall Street Journal, președintele american Donald Trump ia în considerare impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, o altă variantă discutată de surse apropiate Casei Albe presupune retragerea Washingtonului din negocierile curente. Acest scenariu este susținut de recentele declarații ale vicepreședintelui JD Vance.
JD Vance a afirmat: „Am avut un experiment îndelungat în politica noastră externă care a neglijat apărarea națională și menținerea alianțelor noastre în favoarea construirii de națiuni și amestecării în afacerile altor state. Ceea ce vedem din partea președintelui Trump este o schimbare fundamentală de abordare, cu implicații profunde. Gata cu misiunile neclare, gata cu implicarea noastră în conflicte îndelungate! Ne întoarcem la acțiuni strategice, realiste, orientate către protejarea intereselor noastre naționale.”
