În contextul tensiunilor crescute pe Flancul Estic al Alianței, Marco Rubio, secretar de stat american, subliniază angajamentul Statelor Unite împotriva agresiunii rusești. Această declarație vine pe fondul unei serii de incursiuni rusești care au vizat spațiul aerian al unor țări precum Polonia, România, Lituania, Estonia și Danemarca, sporind astfel îngrijorările în rândul statelor membre NATO.
Rubio a menționat, în timpul unei conferințe de presă, că acțiunile Rusiei sunt „extrem de escaladante” și că ele contribuie la un climat de tensiune în regiune. „Nu ne plac aceste provocări. Suntem angajați ferm în apărarea partenerilor noștri în cazul în care aceștia ar fi atacați”, a declarat Rubio, întărind astfel angajamentele prevăzute de articolul 5 al NATO.
Cu toate acestea, criticii subliniază că reacția internațională la aceste provocări nu este suficient de descurajantă pentru Kremlin, care continuă să testeze limitele alianței occidentale. În luna septembrie, mai multe state NATO au cerut consultări oficiale în baza articolului 4 din tratat, în urma incidențelor repetate cu drone.
În plus, Rubio a abordat și subiectul derogărilor energetice acordate Ungariei, care permit continuarea dependenței de energia rusească. Aceste măsuri au fost criticate, având în vedere impactul asupra sancțiunilor impuse Rusiei. Deși Ungaria a primit o derogare pe termen lung pentru proiectul de extindere a centralei nucleare Paks 2, Rubio a menționat că derogările pentru petrol și gaze sunt limitate la un an.
Aceste divergențe de opinie între oficialii maghiari și administrația americană au provocat suspiciuni la Capitol Hill, unde un grup bipartisan de senatori a solicitat Ungariei să reducă dependența de energia rusească. În timp ce Trump a văzut acordul cu Orbán ca pe o oportunitate de a menține un aliat cheie, pentru NATO, această abordare ridică întrebări despre coeziunea alianței în fața provocărilor rusești.
