Parlamentul Ungariei a adoptat în martie o legislație ce permite interzicerea marșurilor Pride și autorizează poliția să utilizeze camere de recunoaștere facială pentru a identifica participanții.
În aprilie, Parlamentul a aprobat modificări constituționale, stipulând că Ungaria recunoaște doar două sexe: masculin și feminin, conform informațiilor publicate de Reuters.
„Suntem extrem de alarmați de aceste evoluții care contravin valorilor fundamentale ale demnității umane, libertății, egalității și respectului pentru drepturile omului”, au declarat guvernele celor 17 țări într-o declarație comună.
Acestea au solicitat Ungariei să revizuiască măsurile adoptate și au cerut Comisiei Europene să își folosească pe deplin competențele dacă Budapesta nu acționează în consecință. Comisia poate iniția măsuri legale împotriva statelor membre care încalcă legislația UE.
Declarația a fost susținută de 17 state membre, iar România nu se află printre acestea. Țările implicate sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia.
Această declarație a fost emisă înaintea unei audieri ce va avea loc marți, în cadrul unui proces de lungă durată în care miniștrii UE analizează îngrijorările legate de riscurile pe care Ungaria le prezintă pentru valorile fundamentale ale UE.
În teorie, acest proces ar putea conduce la retragerea dreptului de vot al Ungariei în deciziile UE. Totuși, diplomații afirmă că nu există suficient sprijin în rândul celor 27 de state membre pentru a aplica o astfel de măsură.
Activistii consideră că măsurile adoptate constituie o interdicție de facto. Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a declarat că organizatorii Pride „nici nu ar trebui să se deranjeze” în acest an, în timp ce șeful său de cabinet, Gergely Gulyas, a afirmat că Ungaria „nu trebuie să tolereze marșul Pride prin centrul Budapestei”.
Orban, aflat la putere din 2010, s-a confruntat în mod repetat cu UE pe tema standardelor democratice, a drepturilor minorităților și a politicii externe. Criticii săi l-au acuzat de subminarea statului de drept, acuzație pe care guvernul ungar o neagă. Partidul său, Fidesz, a declarat că marșul Pride ar putea fi considerat dăunător pentru copii și că protecția acestora ar trebui să prevaleze asupra dreptului la întrunire.
Comisarul european Michael McGrath, responsabil cu problemele legate de democrație, justiție și statul de drept, a exprimat îngrijorări serioase cu privire la situația din Ungaria, declarând: „Libertatea de întrunire este un drept fundamental. Nu reprezintă o amenințare pentru copii sau pentru nimeni și trebuie să fie protejată și susținută în orice moment. Comisia examinează toate opțiunile disponibile.”
