Președintele Universității Harvard, Alan M. Garber, a subliniat că recentele acțiuni ale administrației Trump împotriva acestei prestigioase instituții au „consecințe reale severe pentru pacienți, studenți, cadre didactice, personal, cercetători și poziția învățământului superior american la nivel global”.
CNN a solicitat un comentariu din partea Casei Albe referitor la acest proces.
Administrația Trump a solicitat Universității Harvard accesul la toate rapoartele universitare privind antisemitismul și prejudecățile anti-musulmane din campus, generate începând cu luna octombrie 2023, în cadrul unei confruntări tot mai intense cu instituția, care riscă pierderi de miliarde de dolari din fonduri federale. Aceasta face parte dintr-o campanie mai amplă de aliniere a universităților de elită din SUA la ideologia politică a administrației.
Harvard, devenind un simbol al sfidării administrației Trump, este obligată să prezinte toate rapoartele emise de grupurile de lucru ale școlii referitoare la combaterea antisemitismului și prejudecăților anti-musulmane, inclusiv proiectele care nu au fost făcute publice. Această solicitare a fost formulată într-o scrisoare trimisă sâmbătă de Biroul pentru Drepturi Civile al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane către conducerea Harvard.
În acest context, unele organizații evreiești și studenți de la Harvard au afirmat că amenințările recente ale Casei Albe - de la retragerea finanțării pentru cercetare la încetarea eligibilității de a găzdui studenți internaționali - nu fac campusul mai sigur, ci, după cum au scris unii, transformă studenții în „pioni într-o agendă politică mai largă”.
Administrația Trump a anunțat că va îngheța peste 2,2 miliarde de dolari în granturi și contracte, după ce Harvard a refuzat să se conformeze cererilor, inclusiv eliminarea programelor de diversitate, echitate și incluziune, interzicerea măștilor la protestele din campus, adoptarea reformelor de angajare și admitere bazate pe merit și reducerea puterii facultăților și a administratorilor, despre care Casa Albă a afirmat că sunt „mai angajați în activism decât în erudiție”.
